Operaţiunea „manageri privaţi în companiile de stat“, proiect scris de experţi străini din Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, s-a aplicat în stilul românesc, ineficient şi cu resurse financiare fabuloase pierdute pe salarii de mii de euro pe lună. Opt din zece manageri selectaţi au plecat după câteva luni de la învestirea în funcţie.
În ultimii doi ani, foarte puţini manageri privaţi au rezistat la conducerea unor societăţi strategice pe care ar fi trebuit să le facă profitabile. Cu plata salariilor acestora, s-au irosit milioane de euro. Acum statul vrea din nou manageri privaţi. Procedurile de selecţie costă însă alţi bani. Societăţile din CFR, Tarom sau Aeroporturile Bucureşti, afaceri de sute de milioane de euro, sunt conduse în prezent de interimari din cauză că managerii privaţi instalaţi iniţial fie au demisionat, fie au fost concediaţi. Mai exact, din 10 manageri numiți în urma unor procese de selecție, opt au plecat.
Primul privat a plecat după o săptămână
Început din vara anului 2012, primul proces de selecție a unui manager profesionist s-a finalizat cu plecarea acestuia după nicio săptămână. Austriacul Heinrich Vystoupil, a refuzat să semneze contractul de CEO la compania TAROM, la doar o săptămână după ce fusese numit în această funcţie. De atunci, compania a schimbat trei consilii de administraţie. În prezent, cel mai longeviv CEO numit în urma selecției recrutare a managerilor profesioniști este Christian Heinzmann, șeful TAROM, care a fost ales de mai bine de trei ani în fruntea operatorului aerian. Acesta primeşte o indemnizaţie de 10 mii de euro pe lună, potrivit declaraţiei de avere.
Consiliu de administraţie schimbat de 6 ori
La conducerile CFR Marfă, Metrorex, CFR SA și CFR Călători s-au peridant mai mulți manageri și membri ai consiliilor de administrație. În 2 ani, CFR SA a schimbat de 6 ori componenţa Consiliului de Administraţie, în timp ce la conducerea societăţii s-au perindat 4 directori, dintre care 2 interimari. Şi la CFR Marfă directorii au fost schimbaţi, după doar câteva luni de mandat. La conducerea societăţii s-au perindat şase şefi într-un an şi jumătate. Un manager privat la CFR SA a încasat 9 mii de euro lunar, în timp CFR Marfă, directorul general primeşte la 9.500 de euro pe lună. În plus, statul a fost în judecată de către mai mulţi manageri privaţi care acuză că au fost demişi în mod abuziv. De exemplu, membrii fostului consiliu de administraţie al TAROM, din care face parte şi Dan Pascariu cer despăgubiri de la stat de sute de mii de euro.
„Managerul privat nu a însemnat colacul de salvare“
George Butunoiu, unul dintre cei care se ocupă de recrutarea CEO, întrebat câți dintre managerii privați numiți conform OUG 109/2011 au rămas încă la conducerea companiilor unde au fost selectați ne-a precizat că sub 20%. „Managerii nu au rezistat pentru e prea mult de lucru, au subevaluat dificultățile, alteori nu știu ce să facă, își văd de interesele proprii sau nu pot lucra cu sindicatele. Managerul privat nu a însemnat colacul de salvare pentru companiile de stat aflate într-o stare avansată de degradare“, ne-a declarat George Butunoiu. Expertul în selecția de manageri profesioniști ne-a precizat că durata de finalizare a proceselor de recrutare durează aproximativ 60 de zile. „Legea nu spune și în cât timp să ia angajatorul o decizie, așa că unii întârzie cu lunile sau cu anii – recordul este de 3 ani“, a spus Butunoiu.
În prezent, se derulează procese de selecție pentru Metrorex, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, Telecomunicații CFR, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile Constanța și Adminitrația Fluvială a Dunării. Pentru Ministerul Economiei, în acest moment se caută manageri privaţi pentru Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia si Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie, ne-a mai precizat Butunoiu.
Isar: „Exemple mai putin pozitive CEO și Oltchim“
L-am întrebat și pe expertul financiar, Lucian Isar, fost președinte și membru CA la CFR SA și TAROM cum caracterizează ideea de management privat în cadrul companiilor de stat. „A fost o idee foarte bună dar implementată de asemenea manieră încât să permită continuarea capturii statului. Numiri din cadrul activului de partid dar fără experiență relevantă. Rezultatul este mixt și dovedeşte faptul că, în cazurile în care cei angajați îndeplineau măcar un nivel mediu de criterii de experiență/competență, situația financiară a companiilor de stat a putut fi îmbunătățită“, ne-a explicat Lucian Isar. Acesta consideră că managerii au plecat pentru că, „în cele mai multe cazuri a existat o disonanță față de mentalul sau practicile miniștrilor or a anturajului acestora“. „Nu toate companiile de stat și-au îmbunătățit rezultatele, iar corelația este extrem de puternică cu forta legăturilor dintre management și conducerea ministerelor“, ne-a mai explicat Isar. Finanțistul a dat ca şi exemple pozitive după implementarea managementului profesionist: Transelectrica și Tarom.
Managerul privat nu a însemnat colacul de salvare pentru companiile de stat aflate într-o stare avansată de degradare.
George Butunoiu, head hunter