Noul sistem de pensii, ce va intra în vigoare din septembrie, face, în sfârşit, dreptate. Dar, ca de obicei, doar unora. Magistraţii, parlamentarii şi angajaţii din armată îşi vor pierde renumele de „cei mai bogaţi pensionari“, iar locul lor va fi luat de directorii din sistemul privat, care până acum trebuia să se resemneze cu o pensie maximă de 2.000 de lei.
Legea nr. 19/2000, cea care reglementa până acum situaţia pensiilor din România, a fost completată în această vară. Una dintre noile prevederi este că „punctajul asiguratului (…) se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări“. În spatele textului de lege se ascunde, după cum spune preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale (CNPAS), Mihai Şeitan, o schimbare decisivă, cel puţin pentru cei mai avuţi dintre noi: „De acum încolo se va lua în considerare întregul salariu al contribuabilului, nu doar plafonul de cinci salarii medii brute. Acesta reprezenta până acum baza de calcul atât pentru calcularea contribuţiilor lunare la fondul de pensii, cât şi pentru calcularea pensiei ca atare la finalul carierei“.
Ce aduce nou, în realitate, această lege? După vechea orânduială, un director de bancă nu se putea retrage din activitate cu o pensie mai mare de cinci puncte de pensie (circa 2.000 de lei, după valoarea actuală a acestuia). Aceasta, indiferent dacă salariul său depăşea de câteva zeci de ori venitul mediu pe economie.
Potrivit unui studiu realizat de compania de Executive Search Stanton Chase, un exemplu relevant este cel al sistemului bancar, unde salariile de top se situează între între 25.000 şi 65.000 lei lunar. Până acum, managerul care se bucura lunar de acest venit nu plătea contribuţii decât pentru un plafon de cinci salarii medii brute; deci, pentru 6.800 de lei, dacă luăm ca punct de reper salariul mediu brut din luna iunie, de 1.377 de lei. Prin noua lege se elimină această „limită de sus“. Ceea ce nu presupune neapărat un avantaj pentru directorii din sistemul privat, ţinând cont că nu vor mai cotiza doar parţial, aşa cum făceau până acum, ci proporţional cu suma reală care le intră lunar în cont. Conform mai multor studii de anul trecut, la nivelul pieţei, salariul mediu net oferit unui top-manager variază între 4.000 şi 5.000 de euro lunar.
Magistraţii rămân lideri la secţiunea bugetarilor
Prevederea va aduce, astfel, o schimbare în topul de până acum al celor mai înstăriţi pensionari. Aşa cum se ştie, până acum, cele mai mari pensii le reveneau angajaţilor din structurile cu regim special: magistratură, armată, poliţie, parlament, diplomaţie. Încă dinainte de Revoluţie, aceste categorii au făcut corp separat de angajaţii obişnuiţi. În primul rând, ele nu depind în niciun fel de Casa Naţională de Pensii. Ministerele responsabile cu fiecare dintre aceste segmente de salariaţi au fonduri de pensii separate, care se alimentează de la bugetul de stat. „Sistemele sociale sunt dovada unei crase inechităţi. Ce s-ar întâmpla dacă fiecare categorie de personal şi-ar înfiinţa propria sa casă de pensii, aşa cum fac ei?“, se întreabă Marian Prodan, sociolog şi coautor al studiului „Către consolidarea sistemului de pensii din România“, realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România, la începutul acestui an. Pe moment, nu se întâmplă nimic, deşi cu ocazia dezbaterilor asupra noului proiect de lege s-a readus în discuţie uniformizarea sistemelor de pensii. Cu alte cuvinte, aplicarea aceloraşi taxe tuturor categoriilor de personal. „Sindicatele au ameninţat de nenumărate ori că or să iasă în stradă şi nu au făcut nimic, PNL-ul s-a lăudat că va institui chiar o comisie specială în acest scop, şi, din nou, nimic. Mă îndoiesc, deci, că se va reuşi de data asta ceva, chiar dacă normal aşa ar fi, toată lumea să aibă acelaşi sistem de pensii“, îşi exprimă scepticismul preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale, Mihai Şeitan.
În rândul acestor categorii, „magistraţii au cele mai mari pensii din sistemul public, de departe. Urmează apoi armata şi parlamentul. Aceasta este, de altfel, şi ordinea din grila de salarizare. Este normal ca angajaţii din aceste sisteme speciale, având o pensie medie ce ajunge la 80% din salariu, să aibă cele mai mari venituri şi după retragerea din activitate“, schiţează tabloul actual al pensiilor fostul ministru al muncii Dan Mircea Popescu, actual senator PSD. Iar protagoniştii au parte de condiţii cu adevărat speciale. Astfel, pensia magistraţilor cu vechime de cel puţin 25 de ani reprezintă 80% din veniturile realizate în ultima lună lucrată. Procentajul este valabil şi în cazul poliţiştilor, raportat de această dată la ultimele şase luni petrecute în câmpul muncii.
Perioada este mai îndelungată în cazul parlamentarilor. Legea care reglementează pensiile acestora, recent adoptată, le garantează deputaţilor sau senatorilor aleşi în trei legislaturi venituri de 80% din media veniturilor din ultimul an de activitate. Cei cu două mandate la activ se vor mulţumi cu 60% din această sumă, iar cei cu unul singur, cu 40%. Până acum, chiar şi în acest ultim caz, pensia parlamentarilor depăşea pensia maximă a angajaţilor obişnuiţi, de 2.000 de lei. Şi, nefiindu-le permis să cumuleze pensiile din două locuri de muncă, majoritatea celor care au deţinut demnităţi în forul legislativ vor opta, la ieşirea din activitate, pentru pensia de parlamentar, şi nu pentru cea la care îi îndreptăţeşte slujba de bază.
Alegerea nu va fi uşoară pentru deputatul PRM Ilie Merce, care, dacă se va pensiona vreodată, va avea de ales între pensia de colonel de securitate, de 2.320 de lei, şi cea de parlamentar, care, ţinând cont de salariul lunar mediu pe anul trecut, de 3.608 de lei, va depăşi 2.800 de lei. Un alt caz mediatizat din acest punct de vedere a fost cel al generalului în rezervă Nicolae Pleşiţă, şeful Centrului de Informaţii Externe în perioada 1980-1984, care are parte de o pensie lunară de circa 5500 de lei. Pe lângă avantajele financiare, angajaţii din Armată, Poliţie şi serviciile secrete se bucură şi de o vârstă de pensionare de 55 de ani.
Există categorii ieşite din comun chiar în contextul acestor sisteme speciale. Astfel, salariaţii din armată şi poliţie nu plătesc contribuţii decât de 5% din venitul lunar brut, şi nu de 9,5%, procentaj aplicat restului angajaţilor. Iar foştii angajaţi ai Direcţiei Securităţii Statului au dreptul la un procentaj mai mare de calculare a pensiei decât cel aplicat colegilor de breaslă, respectiv 85% din venitul de pe ultima lună de activitate, evident, actualizat. „Sunt cazuri absolut şocante pentru angajatul obişnuit. În condiţiile în care avem o pensie medie ridicolă (356 de lei, nota red.), parlamentarii care au la activ o singură legislatură au asigurată o pensie de 2.500 de lei. Sau, alt exemplu, soţia unui general intrat de rezervă, care a decedat, are o pensie de urmaş de 1.800 de lei“, se revoltă Cristina Pop, director interimar al Alianţei Pensionarilor din România.
Potrivit raportului realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România, numărul pensionarilor din structurile cu regim special este de aproximativ 134.000.
Discriminarea public-privat, în linie dreaptă
Mai există totuşi o categorie de salariaţi care a reuşit să-şi asigure remuneraţii consistente şi după ieşirea din activitate. „În momentul de faţă, pensii foarte mari sunt cele stabilite în baza vechiului sistem, de dinainte de 2000“, spune Marian Preda. Prin vechiul sistem, la calcularea pensiei erau luaţi în considerare cinci ani consecutivi din ultimii zece lucraţi. „Indiferent de domeniul din care proveneau, au existat deţinători de funcţii de conducere care şi-au aprobat creşteri salariale foarte mari în ultimii ani de activitate. Scuza lor era că, de fapt, ar fi ieşit în pierdere, plătind dări la stat proporţionale cu salariile majorate. Am aproximat însă că, în maximum trei ani, îşi amortizau toate aceste „pierderi“, continuă Marian Prodan. Vindecarea sistemului, crede el, ar fi putut veni odată cu intrarea în vigoare a legii din 2000, care ar fi instaurat un „sistem cu adevărat echitabil. Începuse un proces de recalculare a pensiilor, însă cei care au reuşit asemenea artificii nu au fost afectaţi. În categoria lor intră şi foştii nomenclaturişti şi torţionari, care, pentru că înainte de 1989 aveau cele mai mari salarii din ţară, au putut să profite de acest statut şi la calcularea pensiei“.
Trebuie precizat că, deşi modul de calcul al pensiei este identic în sistemul public şi în cel privat, există variabile care pot creşte valoarea acestei sume, ce devine astfel dificil de cuantificat. „Pensiile, aşa cum arată ele în prezent, sunt rezultatul mai multor schimbări în modul de calcul şi al mai multor revizuiri din partea Guvernului. De asemenea, în calculul pensiei nu se ia doar salariul de încadrare, ci drepturile salariale integrale, cu toate primele, sporurile, bonusurile etc. În plus, ceea ce mai influenţează pozitiv calculul pensiei este lucrul în condiţii deosebite“, spune Cristina Pasat, directorul general al companiei de recrutare Professional.
Potrivit statisticilor CNPAS, în 2005, doar 27 de români din sistemul public, din care sunt excluse categoriile speciale, aveau pensii de peste 4.600 de lei. La un nivel superior, în momentul de faţă, ar mai exista opt pensii de peste 10.000 de lei, după cum estimează Marian Prodan, care-şi aminteşte că, într-o vreme, cea mai mare pensie din ţară îi revenea lui Nicolae Cerveni, deputat liberal şi avocat, decedat însă între timp.
Dedesubturile pensiilor publice
ILICIT Vârsta reală de ieşire la pensie în România este, de fapt, de 51 de ani pentru femei şi 54 de ani pentru bărbaţi, potrivit studiului realizat de Fundaţia Friedrich Ebert. Diferenţa faţă de pragul oficial de pensionare provine din tendinţa accentuată de după 1990 de a apela, de obicei pe căi ilegale, la soluţia pensiei anticipate sau de invaliditate.
TOP Potrivit unui raport efectuat de Preşedinţie, statul a cheltuit 39,3 miliarde euro pentru asigurările de pensii între anii 2003 şi 2007. În acelaşi interval, pentru educaţie s-au cheltuit 16 miliarde de euro, pentru sănătate, 14, iar pentru agricultură, şase.
Fără limite
«De acum încolo se va lua în considerare întregul salariu al contribuabilului. Acesta va reprezenta baza de calcul atât pentru calcularea contribuţiilor lunare la fondul de pensii, cât şi pentru calcularea pensiei la finalul carierei.»
Mihai Şeitan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii
Adevăratele pensii
«În calculul pensiei nu se ia doar salariul de încadrare, ci drepturile salariale integrale, cu toate primele, sporurile, bonusurile etc. De asemenea, ceea ce mai influenţează pozitiv calculul pensiei este lucrul în condiţii deosebite.»
Cristina Pasat, director general Professional
MAGISTRATURĂ 900 euro
Avocaţii plătesc contribuţii lunare de zece procente din venituri către propria lor casa de asigurări, suma maximă pentru care se percepe această taxă fiind de 7200 lei.
AVOCATURĂ 900 euro
Avocaţii plătesc contribuţii lunare de zece procente din venituri către propria lor casa de asigurări, suma maximă pentru care se percepe această taxă fiind de 7200 lei.
DIPLOMAŢIE 2.100 euro
Pensiile diplomaţilor sunt echivalentul a 80% din cel mai mare salariu net avut din carieră. Luna trecută, ministrul Cioroianu cerea mărirea salariilor, care ar fi „mai mici şi decât ale Moldovei“.
BĂNCI 3.100 euro
Potrivit unui studiu recent, un director de bancă din România câştigă anual în jur de 150.000 de euro. Potrivit noului mod de calcul, pensia lunară va fi mult superioară celei actuale.
ARMATĂ 1.100 euro
Pensia reprezintă, potrivit legii, 60% din salariul brut încasat în ultima lună de activitate. Pentru orice an de muncă suplimentar faţă de cei 30 de ani de vechime obligatoriu, angajatul va primi 2% în plus.
PARLAMENT 1.200 euro
La un venit lunar de circa 5.000 de lei, pensia unui parlamentar care a activat trei mandate este egală cu salariul mediu al celor mai bine plătiţi angajaţi din România, cei din serviciile financiare.
INDUSTRIA FARMACEUTICA 1.600 euro
Salariul unui director din domeniu ajunge la circa 4.300 de euro lunar, în timp ce venitul mediu al unui angajat din acest sector este de 1.000 de euro.
EDUCAŢIE 480 euro
Venitul net al unui profesor universitar este de aproximativ 4.000 de lei. Având acest prag de referinţă, pensia sa se apropie de limita maximă admisă sub actuala legislaţie, de 5 puncte.
AGRICULTURĂ 45 euro
Deşi numărul agricultorilor a scăzut constant în ultimii ani, prin reintrarea în sistem, ei reprezintă reperul pentru cele mai mici venituri din România atât în timpul, cât şi după ieşirea din activitate.
