Recent, un studiu realizat de cercetătorii de la Colegiul de Medicină din Drexel, care a analizat impactul expunerii la televizor și la video asupra bebelușilor și copiilor mici, a generat îngrijorări cu privire la dezvoltarea lor senzorială.

Publicat în jurnalul JAMA Pediatrics, studiul dezvăluie că un copil care se uită la televizor, înainte de a împlini a doi ani, are mai multe șanse de a prezenta comportamente senzoriale atipice, relatează Thebrighterside.

Privitul la televizor. Studiul s-a concentrat pe abilitățile de procesare senzorială

Studiul s-a concentrat pe abilitățile de procesare senzorială, care se referă la capacitatea corpului de a răspunde eficient la informațiile primite de sistemele sale senzoriale, inclusiv vederea, sunetul, atingerea și gustul. Cercetătorii au analizat datele culese între anii 2011 și 2014 din Studiul Național pentru Copii, care au implicat 1.471 de copii, la nivel național, cu vârsta cuprinsă între 12 și 24 de luni.

La vârsta de un an, orice expunere la ecrane a fost asociată cu o probabilitate de 105% mai mare de a avea comportamente senzoriale „înalte”

Rezultatele procesării senzoriale ale copiilor au fost evaluate la 33 de luni utilizând „Profilul senzorial pentru sugari/copil” (ITSP), un chestionar completat de părinți. ITSP evaluează diferite comportamente senzoriale, clasificând copiii în grupuri „tipice”, „înalte” sau „scăzute” pe baza răspunsurilor lor senzoriale.

Concluziile studiului au fost următoarele:

1. La 12 luni, orice expunere la ecrane a fost asociată cu o probabilitate de 105% mai mare de a afișa comportamente senzoriale „înalte” legate de înregistrarea scăzută la 33 de luni.

2. La 18 luni, fiecare oră suplimentară petrecută în fața ecranului a fost legată de o probabilitate crescută cu 23% de a prezenta comportamente senzoriale „înalte” legate de evitarea senzațiilor și înregistrarea scăzută.

3. La 24 de luni, fiecare oră suplimentară în fața ecranului a dus la o probabilitate mai mare, cu 20%, de a afișa comportamente senzoriale „înalte” legate de căutarea senzațiilor, sensibilitatea senzorială și evitarea senzațiilor la 33 de luni.

Cercetătorii au luat în considerare diverși factori, inclusiv vârsta copilului, nașterea prematură, educația, rasa/etnia și implicarea în joacă sau plimbările cu persoana care îi îngrijește.

Implicații pentru afecțiuni precum ADHD și tulburarea din spectrul autismului

Autorul principal, medicul Karen Heffler, profesor asociat de Psihiatrie la Colegiul de Medicină Drexel, a subliniat potențialele implicații ale acestor descoperiri pentru afecțiuni precum ADHD și tulburarea din spectrul autismului (ASD).

Procesarea senzorială atipică este predominantă în aceste populații și este strâns legată de comportamentele repetitive observate în cazul ASD. Studiul sugerează că timpul petrecut de copiii mici în fața televizorului ar putea contribui la hiperconectivitate senzorială a creierului observată în ASD.

Atât ASD, cât și ADHD sunt asociate cu comportamente dăunătoare. În ASD, procesarea senzorială atipică poate duce la iritabilitate, hiperactivitate, dificultăți de alimentație și somn și probleme sociale.

În ADHD, procesarea senzorială este legată de provocări în funcția executivă, anxietate crescută și o calitate mai scăzută a vieții.

Experții sugerează o reducere a timpului petrecut în fața ecranului

Pentru a aborda aceste riscuri, Heffler sugerează o reducere a timpului petrecut în fața ecranului de copiii mici, care prezintă simptome de procesare senzorială.

Academia Americană de Pediatrie (AAP) descurajează privitul la televizor pentru bebelușii sub 18-24 de luni și recomandă limitarea utilizării media digitale pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 5 ani la cel mult o oră pe zi.

În ciuda recomandărilor, datele arată că un număr semnificativ de copiii mici petrec o cantitate semnificativă de timp în fața televizorului. În 2014, copiii cu vârsta de 2 ani și mai mici au petrecut, în medie, peste 3 ore pe zi în fața ecranului.

Motivele invocate adesea de părinți sunt lipsa timpului și lipsa alternativelor accesibile.

Este important de remarcat faptul că acest studiu a examinat în mod special privitul la TV și a DVD-urilor, nu și timpul petrecut de copii pe smartphone-uri sau tablete.