Noul ministru al Transporturilor susţine că de anul viitor, după ce vor fi finalizate lucrările la cele câteva tronsoane de autostradă de pe coridorul IV, va fi introdusă şi mult hulita taxă. Nivelul acesteia nu a fost încă stabilit, dar câteva informaţii din analiza realizată de experţii de la Jaspers au ajuns, încă de anul trecut, în presă. Până la finele anului, ministru promite că studiul va fi gata şi se va putea lua şi o decizie în ceea ce priveşte cuantumul taxei. Cum se va realiza taxarea şi care sunt tronsoanele de autostradă pe care se va percepe taxa?

Până să aflăm răspunsul la această întrebare ar trebui să vedem dacă este sau nu oportun pentru România şi pentru români să fie introdusă o astfel de taxă. În primul rând, reţeaua de autostrăzi a României este cea mai redusă din Europa, raportat la suprafaţa ţării. În al doilea rând, va mai trece câţiva ani până când vom avea o autostradă dintr-un capăt în celălalt al ţării. În al treilea rând, suntem în topul statelor cu cele mai proaste drumuri. Mai apoi, aşa cum au sesizat şi unii cititori, este vorba de celelalte taxe pe care le plătim pentru întreţinerea drumurilor. La acest capitol intră rovinieta, taxa de drum inclusă în preţul carburanţilor şi după unii ar mai fi vorba şi de taxa de pod. (Eu consider că taxa de pod nu ar trebui inclusă aici).

 Este ştiut faptul că introducerea unei noi taxe nu este văzută cu ochi buni de cei care trebuie să o plătescă. În acelaşi timp, nu suntem nici prima nici ultima ţară din Uniunea Europeană care introduce taxarea pe autostradă. Binenţeles că au existat şi state membre care au renunţat la taxă, dar în majoritatea statelor membre se percepe o taxă de drum sau de autostradă. Mai mult, există state unde se plăteşte şi taxă de drum şi taxă pe autostradă.

Revenind la oportunitatea introducerii taxei pe autostradă, cred că ar tebui să luăm în calcul mai mulţi factori. În primul rând, din ce bani s-au făcut aceste autostrăzi. În al doilea rând, cum sunt întreţinute ele. Astfel, dacă ne uităm la autostrăzile construite în România, observăm că din fondurile alocate de stat s-a reuşit sau mai bine spus nu s-a reuşit să se realizeze nici măcar un sfert din cele propuse sau promise de orice partid care s-a perindat pe la guvernare în ultimii 20 de ani. Motoarele au fost puţin turate doar în ultima perioadă şi acest lucru se datorează Comisiei Europene şi fondurilor puse la dispoziţia României. Un alt element important în analiza oportunităţii introducerii taxei constă în cuantumul acesteia. Nivelul de taxare diferă de la stat la stat sau chiar şi de la o autostradă la alta, în funcţie de specific, de anul contrucţiei etc. Dacă vorbim despre o piaţa unică, atunci nivelul de taxare ar trebui să fie similar cu cel din Europa. Dar nivelul de trai şi veniturile românilor sunt la o distanţă mare de media celor europene.

Probabil cel mai important element în această analiza îi revine traficului şi în acelaşi timp întreţinerii drumurilor naţionale – alternativa autostrăzii. În ultimii 22 de ani, românilor li s-a promis mult şi tolba cu promisiuni nu s-a golit: promisiunile o să curgă în continuare, mai ales acum, în perspectiva anului electoral. Avem drumuri europene şi drumuri naţionale care arată ca după bombardamente, iar exact aşa ar putea arăta şi după ce vom avea taxa pe autostradă dacă traficul va fi sub cel estimat de autorităţi, pentru a împinge şoferii să achite taxa.
Şi acum, după ce am făcut o scurtă prezentare a situaţiei, vă las pe dumneavoastră să răspundeţi la întrebarea de mai sus.

Care credeţi că ar trebui să fie tronsoanele de autostradă pe care să plătim taxă? Vă reamintesc că autostrada Piteşti-Bucureşti a fost realizată în perioada comunistă. Cea de la Bucureşti la Constanţa (până în prezent este gata doar până la Cernavodă) din resurse bugetare, împrumuturi BEI şi fonduri ISPA.  Cea de la Bucureşti la Ploieşti, care urmează să fie deschisă circulaţiei pe 15 mai, conform declaraţiilor ministrului Nazare şi premierului Ungureanu, a fost construită cu bani de la buget, iar porţiunea construită de americanii de la Bechtel tot din bugetul de stat.