Pro TV este prima televiziune după modelul occidental care şi-a chemat telespectatorii în stradă, a creat idoli mediatici şi a stabilit trenduri. Printre altele, a lansat St Valentine’s Day în România, sărbătoare care încă se bucură de o uriaşă popularitate, a definit o generaţie în care s-au recunoscut toţi adolescenţii din acea perioadă şi mulţi cred că a doborât regimul Iliescu.

Adrian Sârbu era, în 1989, operator la Sahia Film şi a fost prezent în sediul Comitetului Central din 22 decembrie, filmând cele mai reuşite instantanee de la Revoluţie. În decembrie 1990, Sârbu renunţa la postul de secretar de stat pentru mass media şi înfiinţa compania Media Pro, nu înainte de a contribui la adoptarea legii care reglementa activitatea posturilor private de televiziune. În 1993 înfiinţează Canal 31, dar visul său era să dezvolte un imperiu media şi să inoveze din temelii audiovizualul românesc.

Sprijinul pentru realizarea acestui vis a venit din partea grupului CME, reprezentat de Robert S. Lauder, fiul celebrei creatoare de modă, care s-a întâlnit cu Sârbu la Londra în decembrie 1994. Un an mai târziu se lansa prima televiziune cu un concept capitalist, cu o campanie de autopromovare fără precedent pe bază de star system, cu primele panouri publicitare outdoor, ştiri rapide şi scurte, filme americane de succes şi primele show-uri TV cu bugete mari care au redefinit conceptul de home entertainment pentru românii de atunci.

“O televiziune independentă”

“Dincolo de toate acestea, calitatea programelor produse local şi a filmelor era colosală pentru acei ani şi din păcate multe lucruri făcute la Pro TV în deceniul trecut au fixat standarde de neatins nici azi. A mai fost „Ştii şi câştigi”, concursul pentru milionul de dimineaţă, care crease o competiţie acerbă: cei care prindeau un fir cu Florin Călinescu erau adesea reprezentanţii unei întregi „scări de bloc”: se puneau întrebări destul de grele din programele Pro TV şi fiecare persoană implicată era răspunzătoare cu „Tânăr şi neliniştit”, lung-metrajul de seară, „Cracker” sau un alt program. În fine, dimensiunea de fenomen a fost întregită în cazul Pro TV de zilele speciale cu căciula Pro TV, cărţile poştale din clasa „Votezi şi câştigi”, Valentine’s Day (la consacrarea căreia a contribuit tot Pro TV, fiindcă nu e o sărbătoare ortodoxă) şi aşa mai departe”, spune analistul media Iulian Comănescu.

Vedetele Pro

Capacitatea de a crea branduri personale din oamenii de pe sticlă şi a lansa primele vedete tv, în adevăratul sens al cuvântului, încă funcţionează ca reţetă de succes. “Buna seara, Bucureşti! Bună seara, România!”, cuvintele rostite de Andreea Esca la prima ediţie de ştiri Pro TV, au rămas în istorie. Nume precum Gianina Corondan, Florin Busuioc, Costi Mocanu, Andi Moisecu, Andrei Zaharia sau Cătălin Radu Tănase sunt doar câteva dintre starurile care îşi mai consumă şi acum gloria din acele vremuri.

Următoarea mişcare de masă pe care a iniţiat-o Pro TV a fost “Generaţia Pro”, cu care s-au identificat zeci de mii de tineri care nu lipseau de la petreceri, iar castingurile pentru emisiunile pentru tineri cu George şi Marius Vintilă durau zile în şir din cauza numărului imens de aplicaţii. “Legătura cu „The Choice of a new Generation”, ideea câştigătoare a lui Alan Pottasch pentru Pepsi, a fost îndelung discutată. Au fost o serie de concerte care, printre altele, au stricat imaginea unor DJ apreciaţi de pe Pro FM, cooptaţi ca animatori, fiindcă era o întreagă încropeală. Ştiu că la vremea respectivă „Academia Caţavencu” râdea de toată povestea”, îşi aminteşte Comănescu.

Floriiiiiiiiiiiiiiiin Călinescu

Deşi Florin Călinescu nu a participat la lansarea Pro TV ca insider, fiind cooptat mai târziu în echipă, a devenit simbolul postului de televiziune datorită succesului emisiunilor “Te uiţi şi câştigi” şi “Chestiunea zilei”. Actorul spune însă că nu avea timp să se simtă vedetă. “Eu mă duceam la 4 dimineaţa şi plecam la 2 dimineaţa. În afară de faptul că munceam 20 de ore pe zi, nu mai ştiam nimic altceva”, a declarat Călinescu pentru capital.ro.

Nu avea o şcoală de televiziune în spate, însă experienţa de platou de la “Lumini şi umbre” şi plăcerea de a munci în direct au făcut din Florin Călinescu cea mai populară vedetă media din România. “Când vâd astăzi denumirea de vedetă de televiziune mi se pare o lipsă de orânduire etică, estetică şi valorică cumplită. Astăzi se confundă apariţia la televizor cu a fi vedetă de televiziune şi moderatorul de emisiune cu starul TV, din cauza inflaţiei de posturi”, e de părere actorul, convins că niciodată nu vor mai fi atinse performanţele sale în materie de rating. “Audienţa de atunci, în cifre tehnice, nu se mai poate face. Dar dacă atunci când sunt invitat la televiziuni se observă o creştere a audienţei, ceea ce arată că personajul Florin Călinescu încă are priză la public”.

Televiziunea înseamnă spectacol

Astăzi, Florin Călinescu nici nu se mai uită la televizor decât la filme, sport şi documentare de tip Discovery. “Astăzi trăim într-o lume tabloidă şi oamenii sunt interesaţi de aşa ceva. Dar totalul consum de TV este în scădere dramatică, şi sunt multe televiziuni care de-abia rezistă. E cumplit dacă doar la emisiuni de tip tabloid se mai uită lumea.

Arta de a face din ştire un spectacol în toată regula a fost secretul succesului emisiunilor lui Călinescu. “Orice se vinde în TV trebuie făcut sub formă de spectacol. E o falsă impresie că oamenii se uită pentru informaţii tehnice. Ei vor să vadă o informaţie sub formă de spectacol şi să fie prezentată cu umor”, defineşte Călinescu succesul marca Pro TV.