Problema complicată de matematică care l-a uimit și pe Einstein. Albert Einstein este considerat drept cea mai luminoasă minte a secolului al XX-lea. Având în vedere toate descoperirile revoluționare ale fizicianului german, e greu de crezut că a făcut și gafe sau a suferit eșecuri.

Marele savant a avut contribuţii importante în domeniul ştiinţei – în cosmologia relativistă, în teoria capilarității, în mecanica statistică şi cuantică, în domeniul mișcării browniene a moleculelor, în probabilitatea tranziției atomice sau proprietățile termice ale luminii şi, mai ales în celebra formulă E=mc2.

Potrivit propriei mărturisiri, cea mai mare gafă a lui Einstein a fost crearea constantei cosmologice, un coeficient pe care l-a adăugat la ecuațiile sale de câmp pentru a le face să se conformeze cu rezultatele observațiilor fizicii experimentale. În mod ironic, constanta sa cosmologică s-a dovedit în cele din urmă a fi un indiciu al expansiunii universului, deoarece implică faptul că ”țesătura” cosmosului nu ar putea fi una statică.

Prin urmare așa-numita „cea mai mare gafă” a lui Einstein nu a fost de fapt o gafă, potrivit Sciencing.

Problema care l-a încurcat pentru Einstein

Dar, pe lângă constanta cosmologică, a existat o altă problemă de matematică despre care se spune că l-a dezamăgit pe Einstein. A fost mult mai puțin importantă pentru lumea modernă și mai potrivită cu ceva ce ai putea găsi într-o carte de ghicitori. A fost o simplă sugestie matematică, ce i-a fost trimisă de colegul german refugiat Max Wertheimer, un psiholog a cărui corespondență cu Einstein pare să fi stimulat intelectul geniului.

Simplitatea superficială a problemei este ceea ce o face atât de neobișnuită. O privire rapidă asupra problemei nu pare să explice de ce Einstein s-ar fi chinuit să o rezolve. Cu toate acestea, nu este genul de problemă de matematică pe care o puteți rezolva în câteva secunde. Dar de ce l-a uimit pe părintele fizicii secolului al XX-lea, chiar dacă și-a dat seama rapid de soluția sau, din contră, de lipsa acestei soluții.

Problema simplă și soluția grea (sau lipsa acesteia)

Problema de matematică propusă lui Albert Einstein de Max Wertheimer este următoarea: „O mașină veche trebuie să conducă o porțiune de 3,20 km, în sus și în jos pe un deal. Pentru că este atât de veche, nu poate parcurge primul kilometru — urcușul — mai repede decât cu o viteză medie de 24 km pe oră. Ar putea merge mai repede pentru a obține o viteză medie (pe toată distanța) de 48 km pe oră?”

Pentru oricine care a participat vreodată la o oră de fizică, problema pare destul de simplu de rezolvat. Tentația este de a determina probabil cât timp este necesar pentru a atinge o medie de 48km/oră. Știm că distanța totală este de 3,21 km și viteza dorită este de 48 km/oră, deci dacă împărțiți distanța totală la viteza medie, veți obține patru minute. La suprafață, problema pare incredibil de simplă. Mașina va trebui să traverseze dealul în patru minute pentru a atinge o viteză medie de 48 km pe oră.

Dificultatea problemei apare ca urmare a vitezei mașinii de 24 km/oră în timp ce urca primul km. O mașină care circulă cu 24 km/oră are neoie de patru minute pentru a parcurge 1 km și ceva. Și totuși, s-a stabilit deja că ar fi nevoie de 4 minute pentru a produce o viteză medie de 48 km/oră pe distanța dată. Prin urmare, nu există nicio soluție. Nu e de mirare că problema l-a intrigat pe marele fizician.

Reacția lui Einstein

Se pare că reacția inițială a lui Albert Einstein la problemă a fost următoarea:

„Abia până când am calculat am observat că nu mai este timp pentru coborâre!”.

Imposibilitatea rezolvării problemei reiese din viteza automobilului de 24 km/oră în timpul ascensiunii sale. Această ascensiune durează 4 minute pentru a ajunge la vârful dealului și, prin urmare, nu există o viteză posibilă pentru coborâre, care ar putea ridica viteza medie la 48 km/oră. Privind problema în ansamblu, această imposibilitate devine evidentă.

O viteză medie este calculată prin împărțirea distanței totale parcurse la timpul petrecut călătorind. Mașina va avea nevoie de mult timp pentru a urca dealul și nu va atinge niciodată viteză medie de 48 km/oră.