Subiectul migrației ilegale este unul de interes foarte mare la nivel european, fie că vorbim despre decidenți sau despre cetăţenii altor state membre UE.

Recent, s-au încheiat la Bruxelles discuțiile legate de fluxurile migratorii care afectează Uniunea Europeană. Unul dintre subiecte a fost legat de fluxul migratoriu prin Balcanii de Vest. Unele voci susţin că România s-ar afla pe traseul acestui flux.

Datele oficiale ale FRONTEX arată clar că România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în Schengen

Datele exacte sunt însă cu totul altele. În primele nouă luni ale anului 2022 s-a înregistrat o creștere de aproximativ 170% pe ruta Balcanilor de Vest. Cu toate acestea, în România, în aceeași perioadă, s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale.

Datele FRONTEX (agenţia europeană care se ocupă cu paza frontierelor) arată cu claritate că migranții ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest.

România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migrația de pe Ruta Balcanilor de Vest trece prin România. Concret, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraționiste, atât in ceea ce privește detecțiile și șederile ilegale, cât și în ceea ce privește prevenirea trecerilor ilegale.

Astfel, se confirmă eficiența măsurilor dispuse pentru controlul și supravegherea frontierei, în timp ce numărul detecțiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecțiilor raportate de Agenția FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest.

Este un argument solid că România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în spațiul Schengen.

Raportul experţilor europeni: România asigură o supraveghere și controale la frontieră la un nivel de înaltă calitate

Cât despre prevenirea mișcărilor secundare, Romania acceptă returnarea migranților ilegali din Ungaria și Bulgaria în baza acordului de readmisie, și nu pe baza acordului Dublin III, ceea ce confirmă buna cooperare cu autoritățile maghiare.

Dincolo de situația prezentată de aceste statistici, experții din 15 state membre ale UE, din 3 agenții europene și reprezentanți ai Comisiei Europene au verificat, în luna octombrie, modul în care România gestionează frontierele externe și asigură cooperarea polițienească, modul în care realizează politica de returnare și asigură funcționarea Sistemului Informatic Schengen.

Specialiştii au concluzionat că ţara noastră a acționat în mod adecvat pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe. Există un lanț clar de comandă și control la nivel național.

Cu numărul actual de polițiști de frontieră instruiți, cu echipamente de control la frontieră și tehnologii de ultimă generație, România asigură o supraveghere și controale la frontieră la un nivel de înaltă calitate, inclusiv verificări sistematice ale tuturor pasagerilor în bazele de date relevante.

Cooperarea internațională cu state vecine funcționează bine, la fel și cooperarea foarte activă cu Frontex, în ceea ce privește atât frontierele externe cât și returnarea.

Înregistrarea atât a solicitanților de azil, cât și a migranților ilegali este o prioritare cheie pentru România. România a acordat o atenție deosebită îmbunătățirii sistemului său de returnare  în vederea combaterii migrației ilegale și a prevenirii mișcărilor secundare neautorizate.

Au fost puse în aplicare măsurile și instrumentele necesare, cu resurse suficiente în ceea ce privește personalul și infrastructura, pentru a se asigura că resortisanții țărilor terțe fără drept de ședere sunt returnați. Există o abordare coerentă în ceea ce privește returnarea și readmisia, de la arestare până la îndepărtare.

România nu are probleme cu aplicarea ultimelor dezvoltări ale acquis-ului Schengen

România gestionează cooperarea polițienească internațională într-un mod eficient și activ și respectă cerințele acquis-ului Schengen în acest domeniu. Cu vecinii săi, România a semnat acorduri operaționale, care permit supravegherea și urmărirea transfrontalieră. Sistemul de Informații Schengen a fost bine pus la punct în România.

Echipa de experți nu a identificat aspecte problematice cu privire la aplicarea ultimelor dezvoltări ale acquis-ului Schengen.

Această concluzie se aplică pentru elementele cheie ale acquis-ului Schengen – managementul frontierelor externe, cooperarea polițienească, returnarea, Sistemul de Informații Schengen, vize, precum și respectarea drepturilor fundamentale și funcționarea autorităților care aplică părțile relevante din acquis-ul Schengen.

România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme. Rapoartele elaborate de experți au fost extrem de pozitive și au confirmat faptul că îndeplinim absolut toate cerințele pentru a fi parte din spațiul Schengen.

Argumentele solide ale României au convins state care se opuneau până acum includerii ţării noastre în Schengen

Toate aceste argumente au convins și o serie de state care mai aveau reticențe, precum Suedia și Olanda. În 2 decembrie, Guvernul Suediei a obținut sprijinul Parlamentului și a primit mandat pozitiv pentru a vota aderarea României.

Totodată, ca o dovadă a îndeplinirii cu succes a tuturor condițiilor și angajamentelor asumate de către România, Guvernul Olandei în urma ședinței de guvern din 2 decembrie a transmis Parlamentului o scrisoare prin care informează că la Consiliul JAI din 8 decembrie va vota pentru aderarea României.

Scrisoarea Guvernului Olandei conține pe larg concluziile favorabile din rapoartele misiunilor recente de evaluare, precum și aspecte pozitive privitoare la MCV, fiind exprimată aprecierea pentru atitudinea deschisă a autorităților române, respectiv pentru pașii întreprinși în domeniul statului de drept și combaterii corupției.