Poate că nici cel mai pesimist dintre consilierii Kremlinului nu ar fi putut prezice că un protest în orașul Zhanaozen împotriva creșterii prețurilor la combustibil ar putea evolua spre cea mai mare criză politică din Kazahstan de la sfârșitul Uniunii Sovietice încoace, în urmă cu trei decenii, se arată într-o analiză publicată pe O Globo.
Problema ucraineană ar putea fi afectată de criza din Kazahstan. Evenimentele testează statutul de mare putere al Rusiei
Iar momentul nu ar fi putut fi mai rău: Rusia se află într-un impas cu Occidentul în privinţa Ucrainei, o altă fostă republică a URSS care ar putea fi, din nou, ținta unei operațiuni militare ruse. În ziua în care ortodocșii ruși sărbătoresc Crăciunul, vineri, cina lui Vladimir Putin promite să fie oarecum indigestă.
Rusia consideră Kazahstanul, cu care are una dintre cele mai mari granițe ale lumii, drept un aliat politic și partener din prima clipă. Ambele ţări fac parte din inițiative precum Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), iar Moscova are acolo investiții considerabile.
Kazahstanul era considerat şi cel mai stabil dintre vecinii din Asia Centrală: fără războaie civile, lideri excentrici sau revolte populare recurente, era menţionat pentru rezervele sale de petrol și de uraniu și, recent, pentru glumele îndoielnice făcute de umoriştii britanici, scrie O Globo într-o nouă analiză.
De aceea, imaginile de haos de pe străzi au provocat o oarecare confuzie la Moscova. Primele reacţii au fost de relativă detașare: Dmitri Peskov, secretarul de presă al lui Putin, a declarat miercuri că apreciază că „prietenii noștri kazahi își pot rezolva problemele interne în mod independent”.
Câteva ore mai târziu, cu un guvern încolțit, Putin a fost forțat să acționeze. Pentru prima dată, organizația a mobilizat o misiune cu aproximativ 2.500 de soldați pentru a „ajuta la menținerea stabilității”. Dacă scenariul va fi urmat cu stricteţe, impactul ar trebui să fie minim.
„Având în vedere violența tulburărilor și instabilitatea din regiune, aceasta părea a fi singura opțiune”, a declarat pentru „Moscow Times” Andrei Kortunov, șeful centrului de studii Consiliul Rus pentru Afaceri Internaționale. „Este important ca operațiunea să fie scurtă și ca Rusia să nu fie târâtă în criză”.
Dar există întotdeauna posibilitatea ca lucrurile să meargă prost
Intensificarea violenței ar putea conduce la o creștere a contingentului internațional, compus în cea mai mare parte din trupe rusești. O intervenție prelungită și deteriorarea guvernului pot alimenta un sentiment anti-Rusia și pot conferi putere unei opoziții în prezent aproape inexistente. O „revoluție colorată”, ca în Ucraina și în Georgia, odată cu instalarea unor guverne pro-occidentale, nu ar fi o ipoteză de exclus.
„Contingentul OTSC nu va rezolva problemele interne și nu va atenua problemele politice și economice. Ele ar putea adânci autoritarismul în Kazahstan și ar putea provoca o escaladare a protestelor”, a declarat Erica Marat, profesor asociat la Universitatea Națională de Apărare de la Washington, pentru Radio Europa Liberă.
Oportunitate?
În cazul în care coșmarurile Kremlinului se vor materializa, marea întrebare este cum va gestiona Putin două crize în „zona sa de influență”. În fond, de la jumătatea anului trecut, țara își consolidează contingentele la granița cu Ucraina, într-un impas direct cu NATO – Rusia critică felul în care alianța se apropie de Kiev, invocând ceea ce consideră că sunt „liniile roșii” care nu trebuie să fie trecute.
În ciuda negărilor Rusiei, guvernele occidentale, precum cel al SUA, susțin că o nouă anexare a unor teritorii ucrainene, cum ar fi cea care a avut loc cu Crimeea, în 2014, ar putea fi în curs – în ultimele zile din 2021, Putin și Joe Biden au purtat o discuţie în care americanul a fluturat „sancţiuni dure” în cazul în care trupele ruse ar înainta.
Săptămâna viitoare, SUA și Rusia au o serie de întâlniri pe probleme de securitate, inclusiv cu privire la Ucraina. Indiferent dacă Putin vrea sau nu, această agendă va fi extinsă şi va include Kazahstanul, cu riscul ca revendicările liderului rus să fie diluate de o criză neașteptată.
„Se pare că Ucraina și NATO nu mai sunt singurul subiect al negocierilor dintre SUA și Rusia, așa că există un nou punct pentru negocierile cu Biden și îi va fi mai dificil lui Putin să facă un efort pe principalul său front diplomatic”, a scris pe Twitter, Alexander Baunov, cercetător la Centrul Carnegie de la Moscova.
Pe de altă parte, dubla criză îi slujeşte lui Putin drept prilej pentru a dovedi (sau nu) statutul Rusiei de mare putere a secolului XXI, fapt din care el a făcut o prioritate a guvernului său.
„Dacă ai ambiții mari, trebuie să arăți ce poți face pe mai multe fronturi. Mulți alții au eșuat. Kazahstanul va testa capabilitățile reale ale Rusiei”, a conchis Baunov.