Inflația din Turcia a atins un nou maxim al ultimilor 20 de ani, de 54,44%, ceea ce este peste estimările pentru februarie, în timp ce lira continuă să se deprecieze, iar prețurile energiei cresc, scrie CNBC.

Prețurile bunurilor de larg consum au crescut cu 4,81% față de luna precedentă, a transmis Institutul de Statistică din Turcia. Indicele prețurilor la producători a crescut cu 7,22% față de luna anterioară, înregistrând o creștere anuală de 105%.

Importurile record de energie din ianuarie au influențat deficitul comercial al Turciei, iar prețurile materiilor prime continuă să crească pe fondul preocupărilor legate de aprovizionare și a invaziei ruse a Ucrainei. Cotația țițeiului Brent a crescut cu 53% până în prezent.

Lira turcească a pierdut aproximativ 47% din valoarea sa în ultimul an

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a acordat prioritate creditelor și exporturilor, în timp ce susține constant – împotriva legilor economice – că creșterea dobânzilor agravează inflația, mai degrabă decât o atenuează.

Banca centrală a Turciei a redus ratele dobânzilor cu 5% din septembrie. Lira turcească a pierdut aproximativ 47% din valoarea sa în ultimul an, într-o criză cauzată de refuzul lui Erdogan de a majora dobânzile pe măsură ce inflația a crescut constant.

Deprecierea monedei i-a afectat puternic pe turci, deoarece valoarea salariilor lor a scăzut, iar costurile vieții au crescut dramatic. Creșterile abrupte ale tarifelor la energie electrică și gaze naturale au agravat situația cetățenilor și a întreprinderilor.

Inflaţia din ianuarie a fost de 48,7%, deja cea mai mare din ultimele două decenii.

Efectele războiului din Ucraina! Preţurile cerealelor au crescut

Turcia importă aproximativ jumătate din necesarul de grâu și 85% din acesta provine din Rusia și Ucraina. În condițiile economice dificile din țară, odată cu deprecierea lirei turcești, cozile pentru pâine la prețuri subvenționate s-au înmulțit în capitală.

Egiptul a avertizat asupra dificultăților de aprovizionare și a anunțat că e în căutare de alternative. Țara a importat 6,1 milioane de tone de grâu, din care 4,2 milioane de tone din Rusia și 651 mii de tone din Ucraina.

Dacă în anumite limite energia sau alte produse pot fi înlocuite, grânele au nivelul de prioritate de vârf.

Piețele din SUA au anticipat nevoia de aprovizionare care va solicita cantități sporite pentru livrare internațională și au pus presiune pe prețuri în consecință, în special la grâu.

În condițiile în care confruntările continuă mai mult de câteva săptămâni, am putea asista la scumpiri de peste 20% de la nivelurile actuale, deja foarte ridicate în raport cu anul trecut, pentru grâu, și peste 15% pentru porumb, în estimarea noastră inițială.

Cu toate acestea, foarte probabil parcursul nu va fi unul liniar, lipsit de corecții episodice și în general de o volatilitate la niveluri foarte ridicate.

Acesta nu este, totuși, cel mai pesimist scenariu. Dacă am vedea restricții la livrare sau alte sancțiuni care să blocheze mare parte din exporturile de grâu ale Rusiei, ori o afectare directă a recoltei și posibilității de a exporta din Ucraina, am putea asista la creșteri de peste 35-40% de la nivelurile actuale. Același lucru s-ar putea întâmpla în cazul unei blocade a porturilor ucrainene.

Pentru moment, în România, unde efectul energiei mai scumpe se adaugă materiei prime și unui an agricol se pare nu la fel de bun (secetă), am putea vedea prețuri mai ridicate pentru pâine.

Într-o perioadă cu inflație ce poate ajunge la două cifre, e o veste total nedorită. Am putea asista chiar la creșteri de două cifre, cu prima cifră mai mare decât 1, pentru paine sau produse din patiserie, față de nivelul deja ridicat de la începutul anului.