Viktor Orbán a fost clar. În luna aprilie, premierul Ungariei a spus că prioritatea sa de ordin politic este îmbunătățirea relațiilor cu Polonia, pentru a redresa o alianță strânsă afectată de războiul din Ucraina. Totuși, două luni mai târziu, Ungaria și Polonia par mai îndepărtate ca oricând din cauza diferendelor fundamentale în privința reacției la agresiunea rusă față de Kiev.
Polonia a devenit unul dintre cei mai fervenți susținători ai unor acțiuni mai dure împotriva președintelui rus Vladimir Putin. În același timp, de teama situației economice a țării sale, Orbán s-a opus săptămâni în șir unor sancțiuni împotriva Moscovei, obținând în cele din urmă dreptul de a folosi petrolul ieftin rusesc prin conductele aferente, informează Financial Times.
S-a schimbat ordinea politică din cauza invaziei lui Putin
Polonia este îngrozită: “Nu putem înțelege logica obținerii unui profit de pe urma războiului, de pe urma sângelui și a sacrificiilor”, le-a declarat reporterilor un politician polonez înaintea celui mai recent summit UE, când a fost convenită funcționarea temporară a conductei. În timpul unei mici demonstrații organizate, sâmbăta trecută, în fața ambasadei ungare din Varșovia, protestatarii au expus caricatura unei conducte din care se scurgea sânge.
Disputele Varșoviei cu Budapesta demonstrează cât de mult s-a schimbat ordinea politică din cauza invaziei lui Putin în Ucraina și, pentru Europa, iar acest lucru are posibile repercusiuni după ani întregi în care Ungaria și Polonia reprezentau pentru executivul UE un duet cârcotaș.
Bruxelles-ul s-a pronunțat frecvent în privința erodării normelor de guvernare atât în Ungaria lui Orbán, cât și într-o Polonie condusă de guvernul conservator și naționalist al partidului Lege și Dreptate (PiS).
Dar procesele disciplinare din UE au fost neconcludente din cauză că fiecare țară poate apela la un veto ca să apere de sancțiuni o altă țară membră.
Între Polonia și Ungaria a rămas puțină iubire
“Pentru ei, legăturile (dintre Polonia și Ungaria) au reprezentat o rețea de siguranță, asta însemnând că ei nu au de ce să se teamă că vor fi vizați de Articolul 7 și vor trebui să suporte niște consecințe”, a declarat un diplomat din UE, referindu-se la mecanismul de chemare la ordine a statelor membre recalcitrante. “Dar între cele două țări a rămas puțină iubire și… întrebarea este dacă nu cumva vom asista la o agravare și mai mare a relațiilor”.
Edit Zgut-Przbylskam, o cercetătoare cu doctorat specializată în Ungaria de la Academia poloneză de Științe din Varșovia, afirmă că ambele țări se află într-o nouă situație din cauza războiului din Ucraina.
Ungaria depinde în mare măsură de Rusia în privința nevoilor sale energetice, iar niște proiecte, precum proiectul de €12.5 miliarde vizând finanțarea și lărgirea unei centrale nucleare, au accentuat această relație simbolică, în vreme ce relațiile cu Kievul se deterioraseră chiar și înaintea războiului din cauza drepturilor acordate etnicilor maghiari din Ucraina.
“Orbán nu se putea despărți de Kremlin chiar dacă ar fi vrut or, asta îl face ‘radioactiv’ și toxic în fața politicenilor polonezi”, a spus dna Zgut-Przybylska, adăugând că liderul partidului polonez PiS, Jaroslav Kaczinsnki, „pragmatic vorbind, nu poate trece peste asta”.
„În Polonia, anul viitor vor avea loc alegeri, iar PiS trebuie să răspundă în fața poporului polonez, majoritatea sprijinind revizuirea relațiilor cu Ungaria”, a spus ea.
Luna trecută, Pawel Jabłoński, sub-secretar de stat în Ministerul de Externe al Poloniei, a declarat pentru canalul France 24 că “politica Ungariei pe tema petrolului este diametral opusă securității Europei”.
Obținând exceptarea parțială de la embarogul UE asupra petrolului, Ungaria a pierdut și bunăvoința altor state membre când, două zile mai târziu, ea amenințat că se opună sancțiunilor impuse patriarhului ortodox rus Kiril, un susținător al lui Putin, care a binecuvântat invazia din Ucraina. Patriarhul a fost scutit de sancțiuni.
Marți, ministrul ungar al justiției, Judith Varga, s-a întâlnit cu ambasadorul polonez, după care a postat următorul mesaj: “Deși anumitor centre de interese le-ar plăcea să constate o rupere a alianței dintre Varșovia și Budpaeta, legăturile noastre rămân puternice”.
„Ungaria și Polonia au fost două țări care au primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni”, a spus ea. Diplomații afirmă că, potrivit ultimelor audieri pe tema Articolului 7 împotriva Ungariei, a crescut numărul statelor membre care pun întrebări și care intervin, acest lucru sugerând un mai mare angajament legat de îngrijorarea provocată de atitudinea guvernului de la Budapesta. „Statele membre par tot mai săturate de această atitudine”, a spus cineva.
În prezent, Polonia este tot ma bine văzută la Bruxelles după ce a promis să-și reformeze sistemul juridic. Săptămâna trecută, Varșovia a obținut aprobarea Bruxelles-ului pentru un plan de redresare anti-Covid-19 în valoare de 36 de miliarde de euro – un demers consfințit prin vizita la Varșovia a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Capitalele din UE vor să-și manifeste solidaritatea față de Varșovia, dată fiind poziția sa dură față de Moscova și dorința de a primi 3,5 milioane de refugiați ucraineni, mult mai mulți decât alte țări. Cu toate astea, la Bruxelles, decizia de aprobare a planului de redresare a Poloniei s-a izbit de disensiuni, date fiind dubiile existente în continuare cu privire la dorința Varșoviei de a renunța la atacurile împotriva independenței juridice. Bruxelles-ul a spus clar că Polonia trebuie să respecte condițiile convenite ca să-și primească fondurile preconizate.
“Cu toate astea, nu toate merg bine în Polonia. Este o luptă continuă”, a declarat un înalt oficial din cadrul comisiei.
Miklós Mitrovits, un expert în Polonia de la Academia de Științe din Ungaria, a sugerat că Polonia și Ungaria mai au încă multe lucruri în comun și a spus că, în opinia lui Orbán, “mai devreme sau mai târziu, Polonia va ajunge la o înțelegere cu Fidesz“.
“De îndată ce războiul se va termina, el se poate aștepta ca PiS să-l prețuiască din nou ca partener în bătăliile sale pe tema politicii interne și externe. Cu cât războiul se va termina mai repede, cu atât mai mult această prietenie ideologică se va restabili”, a spus Mitrovits.