Situația se complică la nivel european, asta după ce creșterea prețurilor la energie a dus inflația din zona euro la un nou record în luna decembrie. Mai mult, specialiștii se tem că inflaţia în zona euro ar putea rămâne la un nivel ridicat mai mult decât se estima. Această problemă ridică acum mai multe întrebări cu privire la politica monetară a Băncii Centrale Europene, potrivit CNBC.

Ce arată datele preliminarii

Datele preliminare au arătat vineri, 7 ianuarie, că rata globală a inflației la nivelul UE a ajuns la 5% pentru luna decembrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Cifra reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată și urmează recordul istoric din noiembrie, de 4,9%. Creșterea s-a datorat în principal creșterii prețurilor la energie.

„După ce a ajuns la 5,0% în decembrie, inflația globală din zona euro ar trebui să scadă în acest an, pe măsură ce componenta energetică se prăbușește”, a declarat Capital Economics într-o notă de vineri.

Inflația a fost în centrul atenției după creșterile consecutive din ultimele luni, iar managerii financiari dezbat dacă Banca Centrală Europeană ar trebui să adopte o poziție mai agresivă pentru a combate creșterea prețurilor. Banca centrală a declarat luna trecută că va reduce achizițiile lunare de active, dar a promis că va continua nivelul fără precedent de stimulare în 2022. Previziunile sale, actualizate în decembrie, plasează inflația globală la 1,8% atât în 2023, cât și în 2024. Instituția se așteaptă ca rata să depășească ținta în 2022, ajungând la 3,2%.

Inflația și pandemia, cele mai mari riscuri în 2022

Economiștii susțin că pandemia și inflația se numără printre cele mai mari riscuri pentru performanța economică în 2022. De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation) în zona euro, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut cu 2,6% în ritm anual. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât la 7,8% în luna noiembrie 2021, de la 7,9% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,49%, mărfurile alimentare cu 6,10%, iar serviciile cu 4,09%.

INS menţionează că rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2021 comparativ cu luna noiembrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 6,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2020 – noiembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2019 – noiembrie 2020) determinată pe baza IAPC este 3,7%.

Rata anuală a inflaţiei IPC este proiectată la valoarea de 7,5% în luna decembrie 2021 şi este prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul anului viitor, potrivit Raportului asupra inflaţiei al Băncii Naţionale a României. BNR a menţionat că faţă de Raportul din august noua proiecţie este mai ridicată cu 1,9 puncte procentuale pentru finele anului curent şi cu 2,5 puncte procentuale pentru sfârşitul anului viitor.