Consecințele economice și geopolitice pentru Rusia
În luna noiembrie 2024, rubla rusă a înregistrat o scădere dramatică, evidențiind un impact semnificativ al sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra economiei Rusiei.
Scăderea abruptă a monedei a fost alimentată de sancțiunile americane care au vizat, printre altele, Gazprombank, o instituție financiară importantă pentru Rusia, notează gândul.ro.
În doar câteva zile, rubla a pierdut 10% față de dolarul american și yuanul chinez, continuând să se deprecieze cu aproape 25% față de maximele de vară ale anului 2024.
Această prăbușire a fost un semnal clar al dificultăților economice cu care se confruntă Moscova.
Factorii care stau la baza crizei rublei
Declinul rublei a fost declanșat în mod direct de sancțiunile impuse de administrația Biden, care au vizat instituțiile financiare strategice ruse, inclusiv Gazprombank, care până atunci intermedia plățile pentru exporturile de gaze. Aceste sancțiuni au dus la o scădere a fluxurilor valutare externe în Rusia, întrucât plata pentru exporturile de gaze va fi acum mult mai dificil de realizat, în condițiile în care Moscova trebuie să se confrunte cu restricții financiare tot mai severe.
În această perioadă, cererea de valută străină a crescut considerabil, în special datorită cheltuielilor guvernamentale care au crescut cu 1,5 trilioane de ruble în al patrulea trimestru al anului 2024. În acest context, oferta de valută s-a redus drastic, iar fluctuațiile cursului de schimb au avut un impact negativ asupra stabilității economice.
Efectele asupra economiei interne și inflația în creștere
Scăderea rublei și lipsa de valută străină au dus la o inflație accelerată.
În condițiile în care prețurile au început să crească în Rusia în vara lui 2023, inflația anuală a ajuns deja la 8,78% și se preconizează că va crește și mai mult până la sfârșitul anului, în special din cauza cererii de importuri și a cheltuielilor crescute din perioada sărbătorilor.
În plus, ratele ridicate ale dobânzilor de 21% nu au reușit să frâneze inflația, iar scăderea continuă a rublei a agravat și mai mult situația economică internă.
Dependența de partenerii comerciali: India și China
După pierderea piețelor occidentale, Rusia s-a reorientat către India și China pentru a-și continua exporturile, în special de petrol. Totuși, în ciuda creșterii exporturilor către aceste țări, prețul scăzut al petrolului și cererea internă mare din Rusia au făcut ca surplusul comercial al țării să scadă semnificativ în al doilea trimestru al anului 2024.
Acest raport nefavorabil între importuri și exporturi este agravat de sancțiunile occidentale, care au crescut costurile operaționale pentru exportatori și importatori, reducând profiturile și creând o presiune suplimentară pe cererea de valută străină.
Perspectivele economice ale Rusiei
Rusia se află într-o perioadă de stagnare economică (stagflație), un fenomen în care creșterea economică încetinește, dar prețurile continuă să crească. Acest scenariu este alimentat de sancțiunile impuse de Occident, dar și de militarizarea economiei rusești în contextul războiului cu Ucraina. Autoritățile financiare ale Rusiei se află într-o situație dificilă, fiind incapabile să soluționeze eficient criza economică, iar frica de a discuta public despre aceste probleme agravează situația.
Chiar și cu intervențiile verbale ale oficialilor ruși și cu măsurile luate de Banca Centrală a Rusiei, inclusiv oprirea achiziționării de valută străină și cereri informale către exportatori pentru a sprijini rubla, situația rămâne incertă. Este posibil ca Rusia să utilizeze Fondul Național de Avere pentru a stabiliza rubla, dar resursele disponibile sunt limitate. O altă opțiune ar fi majorarea semnificativă a ratei dobânzilor, dar acest lucru ar putea afecta și mai mult economia non-militară și sectorul apărării.
