Joi, instanța continuă practic cercetarea judecătorească în acest caz de corupție, și a stabilit la ultimul termen de judecată, din luna iulie audierea acestora. Totodată, instanța a respins cererile inculpaților în dosar cu privire la solicitarea de relaţii suplimentare autorităţilor austriece, concentrându-se pe audierea a trei persoane de origine austriacă.

„Conform art.383 alin.3 din Codul de procedură penală, constată că administrarea probei cu audierea martorului Peter Gal nu mai este posibilă şi dispune ca această probă să nu mai fie administrată.

Respinge cererile inculpaţilor Costea Mircea Ionuţ, Mititelu Mihaela şi Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe cu privire la solicitarea de relaţii suplimentare autorităţilor austriece.

În vederea audierii, prin videoconferinţă, a martorilor Werner Zitz, Herbert Heinrichsberger şi Helmut Schreiner, emite ordine europene de anchetă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 08 iulie 2021.”, anunța la acea vreme instanța supremă.

În ceea ce privește rolul celor trei martori, potrivit ultimelor informații, ei trebuie să explice instanței care erau mecanismele vremii pentru deblocarea finanțării plăților către compania austriacă Swietelsky, cea care se ocupa de reabilitarea unora dintre tronsoanele de cale ferată de pe ruta București-Constanța, în perioada în care un drum către mare ajungea să dureze și până la zece ore.

De menționat este faptul că în luna aprilie, a avut loc audierea mai multor martori în dosarul în care fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, legate de plata lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bucureşti – Constanţa.

Persoanele audiate în dosar 

Printre cei care vor fi audiaţi se află omul de afaceri Arpad Paszkany şi fostul ministru Radu Berceanu. Totodată, lista completă a martorilor admiși pentru citare în vederea audierii la cererea avocaților este: Boştină Doru Cătălin, Guşu Cezar Constantin, Costea Daniel, Angelescu Tiberiu, Crăciun Orlando, Manu Vlad Adrian, Cucu Florinela Boni, Muşat Liliana, Axenie Irina, Miu Mirona Alexandra, Petel Răzvan Mugurel, Piscu Gheorghe, Ceauşelu Bogdan, Constantinescu Angelo Nicolae, Dima Daniela Angela, Fera Elena, Hahn Horst Ottmar, Meghea Mihai George, Hozoc Florin, Hornegger Joseph, Ciorcă Vasile Florin, Sabo Emil, Gherghină Gheorghe, Cârlan Dan, Paszkany Arpad Zoltan, Szekernyes Karoly, Horvath Peter, Berceanu Radu Mircea, Bruynseels Dominic, Nicolau Horaţiu, Hanţig Maria Violeta, Voicu Vasile Dorin, Constantin Loredana Amalia, Ianda Elena, Niţu Mărioara, Şchiopu Daniela Nicoleta şi Toma Alina Mihaela.

Amintim faptul că în data de 24 februarie, Instanța supremă a respins contestațiile depuse de cei față de care un complet al ICCJ a stabilit începerea judecății în dosarul în care au fost trimiși în judecată, pentru pretinse fapte de mare corupție, ale acetora.

„Respinge cererea formulată de inculpatul Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe privind modificarea obiectului sechestrului.

Respinge, ca nefondate, contesta?iile formulate de inculpaţii Mititelu Mihaela, Boureanu Cristian -Alexandru, Vlădescu Sebastian –Teodor- Gheorghe şi Costea Mircea- Ionuţ împotriva încheierii nr. 223 din data de 15 iunie 2020 pronunţată în dosarul nr. 2987/1/2019/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală.

Obligă contestatorii la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în Cameră de Consiliu, astăzi, 24 februarie 2021.”, se arată în minuta deciziei de miercuri.

În acest caz, decizia este una definitivă, iar procesul va începe pe fond, respectiv completul de judecată desemnat va relua prezentarea în instanță a tuturor probelor anchetatorilor dar și pe cele ale celor judecați.

În același timp, printre altele vor fi chemați la audiere în instanță și martorii DNA, cei care au demantelat mecanismul corupt prin care cei trimiși în judecată încasau bani, nelegal, de tip comision, pentru a derula plățile către compania austriacă ce se ocupa cu reabilitarea tronsonului de cale ferată ce duce spre mare.

Legat de probleme obținute de anchetatorii de la DNA, aceștia susțin că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

Ce făcea fostul ministru pentru sumele obținute

Pentru acești bani, tot ce aveau de făcut oficialii români era să se asigure că statul român livrează prioritar și mai ales fără întârzieri sumele aferente contractului dintre Swietelski și România.

O ală întorsătură în acest caz a reprezentant-o soția lui Vlădescu. Mai exact, din probă în probă procurorii DNA au ajuns să demanteleze noianul de firme primitoare a banilor de la societatea austriacă Swietelski oferiți ca mită oficialilor români și trecuți prin societatea paravan Casa de Avocatură Boștină și Asociații.

Astfel una dintre aceste firme la care se pare că sumele „comision” pretins dați lui Vlădescu ajungeau ar fi Sebimob Construct, firmă a fostei soții a demnitarului, Carmen Vlădescu.

În ceea ce privește sumele încasate, procurorii arată în dosar că Vlădescu ar fi primit un milion de euro bani de la austriecii de la Swietelski prin acest mecanism de livrare al banilor. Livrarea banilor nu a avut loc în același timp. Unele sume de bani s-au livrat în perioada iunie august 2008, iar la acea vreme, martorul cheie al DNA fusese anunțat de cumnatul lui Mircea Geoană, Ionuț Costea, că la pretinsa cerere a lui Vlădescu „trebuie ca o parte din banii care i se cuveneau din afacerea Switeleski – Wiebe să fie plătiți fostei soții a acestuia, Carmen Vlădescu”.

Fosta soție a lui Vlădescu însă l-a sunat pe cel care i-a explicat totul procurorului, vorbind despre anumite sume și facturi.

”Ulterior, martorul, a fost contactat telefonic de Carmen Vlădescu, care i/a comunicat cuantumul sumei ce urma să fie transferată și au stabilit că este nevoie de încheierea unui contract și emiterea unor facturi.

Ulterior Carmen Vlădescu i-a spus că soluția găsită a fost încheierea unui contract de închiriere pe o perioadă limitată și plata sumei în baza facturilor reprezentând chirie pentru acel imobil”, a fost înțelegerea descoperită de anchetatorii DNA.

Probleme obținute de anchetatorii DNA arată că în anul 2005 reprezentanții companiei austriece Swietelski ar fi convenit cu cumnatul lui Mircea Geoană, Mircea Ionuț Costea, Mihaela Mititelu, o persoană apropiată de conducerea CNCFR și Sebastian Vlădescu, ministrul de Finanțe, să le plătească un comision de 3,5 la sută din sumele încasate de la statul român.

În același timp, anchetatorii au explicat detaliat cum ar fi primit Vlădescu o primă tranşă de bani de la Casa de Avocatură Boştină şi Asociaţii, respectiv prin intermediul unui contract de închiriere al unui imobil aparţinând fostei soţii a demnitarului.

Implicarea fostei soții

Totodată, DNA a mai clarificat şi cine este de fapt apropiata lui Ionuţ Costea, Mihaela Mititelul despre care au aflat în timpul audierilor că ea a fost cea care punea presiune pe funcţionari ai CFR pentru urgentarea unor proceduri. Totodată anchetatorii au mai aflat că tatăl femeii ar fi un apropiat al ambasadei Germaniei.

La rândul său, Orlando Crăciun, cel care în perioada 2004 – 2007 a fost director-general adjunct la Direcţia de Finanţări Externe, în cadrul C.N.C.F.R., a stat și el de vorbă cu procurorii..

Acesta a declarat că o cunoaşte pe Mititelu Mihaela, amintindu-şi de vizitele pe care le făcea aceasta la conducerea CNCFR, precum şi de interesul manifestat în legătură cu plăţile efectuate în cadrul proiectului de reabilitare a căii ferate Bucureşti-Constanţa.

În același timp, el le-a mai declarat ancehtatorilor că Mititelu a exercitat şi o serie de ”presiuni” în vederea obţinerii finanţării suplimentare a proiectului de reabilitare a cale ferată, în plus faţă de împrumutul JBIC (de la Banca Japoneză).

„O cunosc pe doamna Mihaela Mititelu, pe care am cunoscut-o în sediul C.F.R., când ea se ocupa de firma Siemens. Tatăl ei era un apropiat al ambasadei Germaniei. Din câte ştiu, tatăl ei deţinea societatea CREDIT REFORM. Doamna Mihaela Mititelu venea periodic în sediul C.F.R., interesându-se de finanţarea J.B.I.C., pentru proiectul Bucureşti-Constanţa.

Se interesa atât la mine, cât şi la domnul VladManu şi la domnul Angelescu Tiberiu. în acelaşi timp, îmi amintesc că doamna Mihaela Mititelu s-a implicat si în legătură cu obţinerea acordului Ministerului de Finanţe de aprobare a finanţării suplimentare, în plus fată de valoarea contractului J.B.I.C.

Implicarea doamnei Mihaela Mititelu a constat în vizite atât la sediul C.F.R., cât şi la Ministerul de Finanţe, făcând diverse „presiuni Nu ştiu, însă, dacă obţinerea acordului din partea Ministerului de Finanţe a fost rezultatul demersurilor doamnei Mihaela Mititelu. Nu ştiu dacă doamna Mihaela Mititelu avea chiar o aşa mare influenţă”, a explicat fostul director anchetatorilor.

Acest nume a mai fost rostit și de un alt martor, director la Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Externă din cadrul CNCFR şi preşedintele comisiei de licitaţie pentru loturile aferente proiectului de reabilitare cale ferată Bucureşti-Constanţa, care le-a explicat anchetatorilor de la DNA că subiectul finanţării acestui proiect era unul „fierbinte”.

„Doamna Mihaela Mititelu venea destul de des în sediul C.F.R. Venea atât la mine, cât şi la domnul Crăciun Orlando, cât şi la domnul Angelescu Tiberiu.

(…) Cu certitudine, doamna Mihaela Mititelu a întrebat şi despre banii de la finanţe pentru proiectul Bucureşti-Constanţa. Era un subiect „fierbinte ” la vremea respectivă şi foarte multă lume îl discuta”, a povestit bărbatul în faţa anchetatorilor.

În final, după strângerea tuturor probelor, Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție  au decis trimiterea în judecată, dar în stare de libertate a mai multor inculpați, toți cu funcții politice importante la momentul comiterii faptelor.

Mai exact, este vorba despre Vlădescu Stebastian-Teodor Gheorghe, fostul ministru al Transporturilor în acea perioadă, care este acuzat pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență.

În același dosar este trimis în judecată și Costa Mircea Ionuț, fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită.

Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR a fost și ea trimisă în judecată, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită.

Totodată, Dascălu Constantin, la acel moment secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor a fost trimis și el în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

Boureanu Cristian Alexandru care la acel moment era parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare a fost și el trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

În ceea ce privește cauza, aceasta are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Cele două etape

Procurorii DNA au stabilit că activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, care s-au întins pe mai mulți ani. Mai exact, prima etapă a început în anul 2015, când, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au stabilit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

Pe de altă parte, în schimbul sumelor de bani. inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise. Totodată, oentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

  • O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;
  • Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

Procurorii DNA spun că doar prin acest mod, fostul ministru Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

Cea de a doua etapă pe de altă parte a început în 2009, când pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe, Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

Și de această dată, pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate. Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În cadrul ultimei etape, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora. În ceea ce privește sumele care sunt la mijloc, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro.

Câte bunuri și câți bani au găsit procurorii DNA

În aceași timp, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată.

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Legat de sumele primite de intermediarii denunțători în cauză, este vorba despre 389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă, iar în acest sens procurorii au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume. Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție.

Procurorii DNA precizează că pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții. Mai exact, din Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria.

După ajutorul primit din străinătate, printre bunurile identificate și indisponibilizate de procurorii DNA în cursul urmăririi penale se găsesc mai multe conturi bancare cu sume fără precedent active în mai multe zone din euroa. Totodată, au fost descoperite mai multe apartamente, garaje, vile, dar și terenuri atât în România cât și în alte țări. Mai exact, este vorba despre:

  • suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;
  • suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;
  • suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;
  • suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;
  • o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
  • o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;
  • acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;
  • poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 USD datorate inculpaților de terțe persoane.

Trebuie menționat faptul că în cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei. În prezent, dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.