lordului Whitty of Camberwell, secretar de stat in cadrul Ministerului Mediului, Alimentatiei si Afacerilor Rurale din Marea Britanie, Romania trebuie sa se pregateasca pentru competitia de pe piata europeana extinsa. Din punctul de vedere al competitivitatii, irigatiile sunt un punct sensibil al agriculturii noastre, care necesita investitii serioase. De altfel, lordul Whitty subliniaza ca investitiile reprezinta o problema generala a agriculturii noastre. O alta problema subliniata de catre oficialul britanic si inteleasa cu greu de catre autoritatile noastre se refera la marketingul produselor agricole. Modul cum ajunge produsul agricol pe masa consumatorilor face diferenta dintre profit si pierdere in economiile occidentale. Autoritatile prefera insa favorizarea productiei agricole in detrimentul investitiilor in infrastrucura de marketing, lucru care trebuie schimbat, dupa cum sugereaza, foarte diplomat, si lordul Whitty.Investitiile britanice in sectorul agricol romanesc sunt reduse, o exceptie notabila fiind investitia companiei „Halewood”, care a cumparat un procesator autohton de vin. Una din piedicile in calea investitorilor britanici, obisnuiti cu agricultura organizata la scara mare, este fragmentarea suprafetelor de teren agricol. Extinderea, sansa pentru comertul agricolRecenta extindere a Uniunii Europene aduce oportunitati sporite pentru afacerile din domeniul agro-alimentar. „Fermierii britanici s-au temut initial ca extinderea va ameninta unele produse agricole obtinute pe plan intern. Cred insa ca dincolo de potentialele amenintari, trebuie sa vedem oportunitatile extinderii, sub forma concreta a cresterii schimburilor comerciale cu produse agricole si alimentare”, afirma lordul Whitty of Camberwell.”Noua reforma a politicii agricole comunitare ne duce catre o orientare mai mare catre piata si, totodata, spre o mai mare protectie a mediului in toata productia agricola. De aici Romania nu poate decat sa profite pe piata unica atunci cand va deveni membru al Uniunii Europene”, afirma optimist oficialul britanic. Potrivit acestuia, reforma Politicii Agricole Comune (PAC) presupune ruperea legaturii dintre productie si subventia venita de la Bruxelles, lucru care ofera o libertate mai mare fermierului de a se orienta catre produsele rentabile, cerute de piata. Uniunea Europeana incearca sa evite prin aceasta reforma greselile din trecut, cand subventiile au dus la supraproductie si la aparitia unor stocuri enorme de produse agricole.Potrivit aceleiasi surse, reforma va afecta in special sectorul european al zaharului, care este extrem de inchis fata de competitie. „In cazul celorlalte sectoare, reforma va aduce in prim plan subventii care sa nu distorsioneze piata unui anumit produs”, observa oficialul britanic.In cadrul reformei PAC, Marea Britanie urmareste limitarea volumului de reglementari care vin de la Bruxelles. Directivele comunitare stabilesc nu doar ce trebuie sa produci, ci si cum. „Noi credem ca modul cum este obtinut un produs trebuie sa ramana la latitudinea fermierului sau a procesatorului, nu sa fie reglementat la nivel central. Aceasta strategie o numim „smart regulation”. Aceasta filozofie trebuie insotita si de o reglemetare moderata a pietelor agricole.”
Lordul Whitty of Camberwell puncteaza cateva dintre problemele agriculturii romanesti
* Irigatiile raman un sector sensibil pentru agricultura noastra. Reabilitarea sectorului cere rapid investiii considerabile.
* Filiera de marketing a produselor agricole este slab dezvoltata. Traseul de la fermier la consumator cunoaste sincope, care produc simultan pierderi consumatorilor urbani si fermierilor.
* Faramitarea terenurilor descurajeaza investitiile in agricultura, deoarece investitorii consuma mult timp si bani ca sa „stranga” o exploatatie de dimensiuni rezonabile.
* Producatorii agricoli trebuie sa se axeze pe acele produse care asigura avantaje comparative cu ceilalti concurenti, precum produsele ecologice.
* Ponderea exporturilor de produse agricole procesate trebuie sa creasca.
Ce noutati aduce reforma Pac?
* Eliminarea subventiilor care distorsioneaza piata produselor agricole
* Fermierii vor primi o subventie fixa, indiferent de cat produc. Ei vor deveni astfel mai atenti la nevoile pietei
* Pietele agricole, in special cea a zaharului, se vor deschide mai mult catre comertul international
* Protectia mediului si dezvoltarea rurala capata o pondere tot mai mare in totalul ajutorului venit de la Bruxelles
* Comertul intracomunitar, in care va intra si tara noastra in 2007, va creste
* tarile comunitare se vor confrunta cu o concurenta crescuta din partea SUA, Americii de Sud si a catorva tari asiatice.
