De exemplu, firmele de salubritate au obligația să doteze punctele de colectare a deșeurilor cu cele patru tipuri de recipienți corespunzători fiecărui tip de deșeu, amenzile pentru operatorii comerciali care nu respectă legile fiind cuprinse între 20.000 și 40.000 lei.

Sancțiuni financiare se aplică și persoanelor juridice care nu respectă aceste reglementări. Cetățenii care nu se vor conforma regulilor, vor fi de asemena amendați cu până la 2.000 de lei. Vor avea de plătit însă şi o taxă de salubritate mai mare cu 25%.

Cum sunt, dacă sunt și ce efect au aceste acțiuni coercitive se poate lesne deduce din reportajul filmat de noi la Ștefănești, Ilfov, acolo unde grupul Iridex desfășoară activități de sortare a deșeurilor din zonele adiacente.

Suntem abia la început

„Eforturile noastre sunt, din păcate, insuficiente. Fără implicarea corectă și profundă a autorităților locale în educarea cetățenilor, fără a impune niște exigențe din punct de vedere al colectării selective atât populației, cât și operatorilor care colectează și aduc la sortare materialele, nu vom reuși să atingem țintele pe care ni le propunem”, ne-a declarat Sorin Matei, director tehnic expert ISWA al firmei amintite anterior.

Acțiunea de selectare este, așadar, abia la început. În sensul că pentru a realiza o cât mai eficientă sortare a tuturor lucrurilor pe care le utilizăm în viața de zi cu zi este nevoie nu doar de un circuit economic dedicat, ci și de o informare pe scară largă a cetățenilor și de măsuri gândite să corecteze abaterile firmelor implicate în această afacere.

Neconcordanțe legate de costuri

„Colectarea selectivă a fost demarată de mai puțin de un an în România. Hai să fim serioși! Totul a început o dată cu reintroducerea, în 2019, a taxei care viza economia circulară, mai precis a taxei care urmărea descurajarea depozitării. De pildă, în 2019, această taxă a fost 30 de lei pe tonă, adică nimic. Infim!”, a apreciat Sorin Matei, director tehnic la Iridex Group.

Mai mult: „Cum poți să consideri că o astfel de contribuție pentru economia circulară ar putea fi convingătoare pentru populație să facă reciclare selectivă când costul sortării în general – costul direct – este undeva între 250 de lei și 300 de lei pe tonă? E de zece ori mai mult. Deci, n-ai cum, e imposibil”.

Avem legi, dar nu sunt respectate

„Legislativ, nu există o carență. E bine pusă la punct legea care spune că trebuie să faci o colectare selectivă a deșeurilor, problema e că ea nu se aplică. Deocamdată aceasta este situația. Există indicii că ar putea să fie mai bine, dar, concret, situația este aceasta pe care o vedeți aici, acum”, a concluzionat Sorin Matei, director tehnic la Iridex Group, în timp ce mâna făcută roată indica grămezile de deșeuri din plastic amestecate cu resturi menajere și alte, multe, gunoaie care în mod normal nu aveau ce să caute la un centru de sortare.

Atenție!

În contextul pademiei generate de Covid-19, trebuie să ținem cont de câteva aspecte extrem de importante în legătură cu reciclarea selectivă:

– Măștile pentru față, mănușile și orice alte echipamente individuale de protecție nu sunt reciclabile;

– Măștile și mănușile de unică folosință trebuie aruncate dupa o singură utilizare. Odată scoase din uz, acestea trebuie introduse într-o pungă din plastic care trebuie securizată ulterior printr-o închidere corespunzătoare. Punga securizată astfel poate fi pusă în gunoiul menajer;

– Aruncarea echipamentelor de protecție la întâmplare reprezintă un risc pentru sănătatea echipajelor de colectare și a persoanelor care lucrează în centrele de sortare și procesare a deșeurilor;

– Nu utilizați coșurile stradale pentru a arunca materialele de protecție folosite!

Acest articol a fost realizat cu sprijinul Romprest și face parte din campania de conștientizare publică de colectare selectivă a deșeurilor.