…ale BNR dau, la randul lor, semne de ajustare si chiar de schimbare. Evolutiile internationale euro/dolar pot impinge paritatile celor doua monede in urmatoarele sase luni fie catre un raport 1:1,20 pentru euro, fie la un raport de 1:1. Soarta se va decide cu siguranta in urmatoarele doua-trei saptamani, dupa ce economia americana va prezenta evolutia unei serii intregi de indicatori. O succesiune de indicatori buni va atrage dupa sine o evolutie favorabila a dolarului. Statele Unite au de partea lor o politica macroeconomica mult mai flexibila si o reforma a impozitelor aproape incheiata. Pe de alta parte, Rezerva Federala a crescut dobanda la bonurile de tezaur SUA la 1,8%. Comparativ cu 2% oferite acum de zona euro, aceasta crestere de dobanda pledeaza din nou pentru o intarire a dolarului pe termen mediu si lung. Europa, in schimb, sustine ca aprecierea prea puternica a euro a fost in defavoarea producatorilor din zona euro, iar reforma sistemului de impozitare abia a inceput. Cresterea dobanzilor in SUA ar putea fi un barometru de incredere pentru investitiile directe, fapt ce ar conduce la reducerea deficitului comercial al americanilor. In actualele conditii economice, la care se adauga deficitul comercial in crestere, Romania poate fi afectata din punct de vedere economic de ambele scenarii – de depreciere sau de apreciere a raportului euro/dolar. In conditiile in care raportul euro/dolar va ajunge in urmatoarele sase luni la 1:1,20, vom asista clar la o stimulare a exporturilor romanesti, 70% din acestea fiind indreptate catre zona euro. Reducerea importurilor va avea efecte pozitive pentru deficitul de cont curent si cel comercial. In schimb, am avea de-a face cu o crestere a ratei inflatiei. ,,Un raport euro/dolar de 1:1,20 va aduce un plus de dificultate politicii de dezinflatie duse de BNR,, este de parere analistul economic Daniel Daianu. Banca Centrala va trebui sa tina cont de o astfel de ascensiune a monedei unice, conditii in care va fi pusa in discutie politica de apreciere a leului, care oricum depasise cotele stabilite de BNR. Analistul financiar independent Daniel Marinescu este de parere ca, ,,din motive electorale, banca centrala nu va permite o depreciere prea mare a leului comparativ cu euro, conditii in care inflatia nu va creste, dar supraevaluarea leului de catre BNR va impiedica infuzia de investitii straine, iar balanta comerciala ar continua sa ramana deficitara.,, Aspectul pozitiv al aprecierii euro ar fi dat doar de ieftinirea facturii energetice, efect contrabalansat insa de incetinirea restructurarii in acest domeniu. Vor fi insa si efecte negative: asimilarea mai usoara a euro si vointa de integrare in Uniunea Europeana la nivelul populatiei. De asemenea, ar fi de remarcat o mai mare competitivitate a fortei de munca romanesti in zona euro. Pe plan intern insa, cresterea inflatiei va atrage dupa sine o crestere a dobanzilor si efecte negative asupra somajului. Daniel Daianu este de parere ca lucrurile nu trebuie dramatizate, deficitul comercial pe iunie si iulie fiind cel care va da adevarata masura a gravitatii fenomenelor economice de la noi. ,,Chiar daca leul se va deprecia si mai mult in aceasta a doua jumatate a anului, o mai buna colaborare intre BNR si Ministerul Finantelor – nu numai la nivelul dobanzilor, ci si la cel al injectiilor de sterilizare a lichiditatilor din piata – ar rezolva multe dintre probleme,,, afirma Daianu.
Daca dolarul si-ar recapata paritatea cu euro, ,,din punct de vedere electoral ar fi ideal,,, subliniaza Daniel Marinescu. Vom asista la o scadere a inflatiei data de lipsa de competitivitate exporturilor in UE si reducerea preturilor la importuri, la o scadere a dobanzilor, o crestere a creditarii, a consumului si chiar a nivelului de trai. Ca efecte perverse ale acestei situatii nu am avea decat scumpirea energiei si scaderea economiilor in euro sau a valorilor bunurilor legate de aceasta moneda si, bineinteles, scaderea retributiei muncitorilor romani din zona euro. Totusi, in cazul cresterii dolarului, cel mai mult va avea de suferit balanta comerciala. Echilibrarea ei nu ar fi posibila decat fie prin corectii la nivelul cursului intern de schimb, fie prin fluxuri independente de capital din strainatate. Cum acest ultim aspect nu este la un nivel corespunzator, unica parghie ramane corectia pe curs, bineinteles la nivelul supraevaluarii euro, ceea ce va amana din nou echilibrarea reala a deficitelor.