Ministrul grec de finanţe Evangelos Venizelos a avut dreptate când a spus că miniştrii din zona euro vor cădea de acord, în cele din urmă, asupra celui de-al doilea plan de salvare pentru Grecia. Drept dovadă, Grecia va beneficia de un ajutor public în valoare de 130 de miliarde de euro şi de ştergerea a 107 miliarde de euro din datorie.
Numai că acest plan de salvare lasă nerezolvate câteva probleme, semnalizează televiziunea britanică Sky News. Desigur, acum ţara va putea rambursa datorii în valoare de 14,5 miliarde de euro care ajung la scadenţă la data de 20 martie şi poate chiar va reuşi să scadă datoria naţională la 120% din PIB până în 2020. Însă ceea ce nu face planul de salvare este eliminarea incertitudinilor ce planază asupra economiei greceşti.
Iată şase probleme rămase fără rezolvare
1. În primul rând, şi poate cel mai îngrijorător aspect, este colapsul economic elen, care a ajuns acum aproape de proporţii fără precedent.
Economia ţării a scăzut cu 7% anul trecut, iar economiştii se aşteaptă ca aceasta să scadă cu 25-30%, de departe o experienţă mai rea decât cea prin care au trecut Statele Unite în Marea Depresiune şi mai rea decât colapsul economiei argentiniene. Înainte de criză, producţia economică anuală a ţării era cam la acelaşi nivel cu cea a Elveţiei. Aşadar, nu este exclusă posibilitatea ca revoltele populare ce au loc în prezent pe străzile Atenei să continue şi pe viitor. Îngrijorarea reală nu este dată doar de revolte, ci şi de posibilitatea ca poporul grec să opteze, în cele din urmă, pentru un guvern mai extremist sau ca armata să preia controlul. Până la urmă, astfel au procedat multe economii în faţa austerităţii, în 1930, menţionează Sky News.
2. Acordul nu va reduce neaparat datoria totală a Greciei la un nivel sustenabil. Obiectivul este de a reduce datoriile totale – ca procent din venitul naţional – la 120%.
Dar există o mulţime de dovezi că acest nivel este pur şi simplu prea mare pentru o economie cu probleme de creştere aşa cum este Grecia.
3. Chiar dacă acest ajutor este menit să împiedice intrarea în incapacitate de plată, nu va împiedica neaparat un aşa-numit "eveniment de credit".
Deţinătorii de obligaţiuni din sectorul privat vor accepta o pierdere pe datoriile greceşti, acţiune care pentru agenţiile de rating înseamnă incapacitate de plată.
4. Grecia încă este îngropată adânc în datorii.
Numai că acum o mare parte din datoria care anterior era datorată sectorului privat, este acum datorată guvernelor euro şi Băncii Centrale Europene. Venizelos nu va avea linişte din partea zonei euro până când ţara nu-şi va reduce datoriile.
5. Proiectul euro nu prea are succes
Moneda unică trebuia să încurajeze statele sale membre să devină mai aproapiate din punct de vedere economic. Din situaţia existentă în prezent, se poate observa cum competitivitatea lor a cam deviat. Atâta timp cât această situaţie persistă, Grecia şi vecinii săi mediteraneeni vor continua să primească sprijin financiar de la membrii euro mai înstăriţi.
Deşi Grecia este cel mai negativ exemplu, multe dintre problemele sale sunt împărtăşite şi de către Portugalia, Italia şi Spania.
6. BCE le-a cumpărat naţiunilor din zona euro ceva timp, prin inundarea sistemului bancar al continentului cu fonduri ieftine pentru a evita o criză a creditelor.
Însă aceşti bani nu sunt nelimitaţi (creditele au un termen de trei ani) şi nu reprezintă un paravan de protecţie permanentă pentru moneda unică. La un moment dat, investitorii îşi vor pierde răbdarea şi vor realiza că astfel de măsuri nu reprezintă nici pe departe o soluţie semnificativă pentru Grecia sau pentru problemele zonei euro.
Citiţi şi:
