Scăderea valorii de piaţă a bunurilor sau taxele percepute de instituţiile de stat firmelor de leasing umflă sumele datorate finanţatorilor de către foştii utilizatori.
Piaţa de leasing autohtonă traversează cea mai neagră perioadă din existenţa sa: valoarea bunurilor finanţate a scăzut în 2009 cu 72% comparativ cu anul anterior, iar restanţele au crescut dramatic, ajungând la 33% din totalul finanţărilor.
De cealaltă parte a baricadei, clienţii care renunţă la bunurile achiziţionate în leasing rămân cu datorii faţă de finanţatori şi după ce bunurile pe care le-au utilizat sunt revândute.
Suplimentar, aplicarea abuzivă a legislaţiei de către instituţiile statului scoate sume suplimentare din conturile firmelor de leasing, iar în cazul în care contractele încheiate cu clienţii le permit, acestea vor încerca să-şi recupereze banii de la foştii clienţi.
Taxe noi la contractele vechi
Pentru unele din autovehiculele finanţate în trecut care au intrat în proprietatea foştilor utilizatori, Direcţiile Vamale Regionale le solicită societăţilor de leasing plata TVA şi penalităţi de întârziere pentru neplata acesteia pentru perioada scursă de la începutul anului 2007 şi până la finalizarea respectivelor contracte.
„Ei spun aşa: dacă tu ai închis contractul în 2009, de la finele lui ianuarie 2007 până la finele lui iunie 2008, când ai terminat contractul, ai să-mi plăteşti penalităţi TVA şi penalităţi. Este ilegal şi abuziv“, afirmă directorul general al ALB – Asociaţia Societăţilor Financiare din România, Adriana Ahciarliu. Diferenţele provin din aplicarea prevederilor noului cod vamal la contractele înainte de intrarea în vigoare a acestuia. „Aceasta se întâmplă deşi avem un ordin emis de comisarul european pentru taxe vamale, care spune foarte clar că tot ce înseamnă leasing până la 1 ianuarie 2007 rămâne pe codul vamal vechi“, spune Ahciarliu.
În plus, regulile aplicate pentru calcularea unor obligaţii suplimentare pentru firmele de leasing diferă de la un punct vamal la altul. „Fiecare punct vamal calculează cum vrea şi cum înţelege. Nu există o standardizare a acestui abuz. Sunt unii care cer şi accize şi vamă. Accize se aplicau înainte de 2007, dar au fost eliminate la 1 ianuarie 2007“, explică oficialul ALB. Suplimentar, firmele de leasing se trezesc obligate să plătească impozitul pe proprietate şi pentru autovehiculele recuperate de la clienţii rău-platnici, chiar dacă acestea reprezintă de fapt un stoc de marfă. „Noi recuperăm o maşină şi o înscriem în stoc pentru că nu ne plimbăm cu ea, nu ne plimbăm cu 500 de maşini pe zi. Aceste maşini devin marfă spre revânzare. Codul fiscal nu impozitează stocul ca fiind proprietate“, mai acuză Ahciarliu.
Firmele încearcă să-şi recupereze pagubele de la clienţi
În funcţie de prevederile din contractele încheiate cu clienţii, societăţile de leasing vor încerca să-şi recupereze pierderile de la aceştia. În cazul sumelor achitate în contul TVA sau al penalităţilor pentru neplata acestei taxe pentru autovehiculele pentru care dreptul de proprietate a fost transferat foştilor utilizatori, acest lucru este mai dificil, deoarece relaţiile contractuale au încetat, iar găşirea foştilor clienţi poate fi imposibilă.
În schimb, pierderile înregistrate la vânzarea bunurilor recuperate de la rău-platnici de societăţile de leasing urmează să fie recuperate de la clienţi. De exemplu, dacă pentru o maşină utilizatorul acesteia mai are de plătit rate în valoare de 8.000 de euro, iar aceasta este recuperată şi comercializată de societatea de leasing cu 5.000 de euro, fostul utilizator îi rămâne dator societăţii de leasing cel puţin 3.000 de euro. Suma datorată este mai mare deoarece autovehiculul a fost recuperat în urma înregistrării unor rate restante, la care se percep întotdeauna penalităţi de întârziere. Dacă pentru recuperarea autovehiculului societatea de leasing a apelat la serviciile unor firme de recuperare de creanţe, facturile tăiate de acestea urmează să fie achitate tot de rău-platnic. În consecinţă, costurile sunt mai mici pentru cei care returnează maşinile voluntar.
Finanţări vehicule
În 2009, valoarea vehiculelor finanţate de firmele de leasing a scăzut cu 75%, până la 839 milioane euro. Piaţa de leasing a scăzut cu 72%. Chiar şi în aceste condiţii, valoarea contractelor auto a reprezentat 63% din totalul finanţărilor în leasing.
33% era ponderea restanţelor în valoarea totală a împrumuturilor acordate de instituţiile financiare nebancare (IFN) la sfârşitul anului 2009
-75% a fost scăderea valorii cumulate a vehiculelor achiziţionate în sistem leasing în 2009 faţă de 2008, potrivit Asociaţiei Societăţilor Financiare
