exulta dupa ce Tratatul Constitutiei UE a fost respins de francezi si olandezi, oamenii de rand nu par prea impresionati. Ei nu cred ca rezultatele referendumurilor le vor influenta prea mult viata.La doua zile dupa referendum, Parisul nu tradeaza prin nimic furtuna pe care a provocat-o pe un intreg continent votul negativ al francezilor. Doar cateva afise cu „Non“ lipite pe geamurile unei cabine telefonice lasa sa se inteleaga ca, de curand, cetatenii au fost chemati la urne. In res
exulta dupa ce Tratatul Constitutiei UE a fost respins de francezi si olandezi, oamenii de rand nu par prea impresionati. Ei nu cred ca rezultatele referendumurilor le vor influenta prea mult viata.La doua zile dupa referendum, Parisul nu tradeaza prin nimic furtuna pe care a provocat-o pe un intreg continent votul negativ al francezilor. Doar cateva afise cu „Non“ lipite pe geamurile unei cabine telefonice lasa sa se inteleaga ca, de curand, cetatenii au fost chemati la urne. In rest, posterele si bannerele au disparut ca prin minune, cum pare sa fi disparut si preocuparea oamenilor de rand pentru viitorul Uniunii Europene. „Nu cred ca se va schimba nimic in viata mea pentru ca am votat contra Constitutiei… Poate doar in bine“, afirma Jean-Pierre Dumot, un sofer de 35 de ani, aflat in pauza de masa: un sandvis cu branza si un suc de portocale pe o banca din Jardin des Tuilleries. „Sunt relaxat. Am votat pentru, dar nu sunt suparat… Doar politicienii se agita, noi ne vedem de ale noastre“, spune Jacques Simon, un inginer de 43 de ani tolanit la o masa pe terasa unei braserii din zona Halelor.Dar sub aceasta crusta de nepasare se ascund, totusi, nemultumiri, griji si sperante. Cand vine vorba de noii membri ai Uniunii si de statele candidate, unii parizieni isi pierd brusc linistea. „Nu pot sa ascund ca avem probleme cu imigrantii. Eu sunt originara din Alsacia si acolo e greu sa gasesti un loc de munca bine platit, pentru ca sunt multi polonezi care accepta salarii de mizerie“, povesteste Marie Turmont, portareasa de 47 de ani a unui bloc din cartierul Montmartre.Marc Semo, jurnalist la „Liberation“ specializat in subiecte legate de Uniunea Europeana, crede ca principala explicatie pentru rezultatul negativ al referendumului este chiar cea a locurilor de munca ocupate de imigranti. „Oricum, eu cred ca trebuie facuta o distinctie clara intre tarile care au semnat deja tratatul de aderare si cele care vor acum sa inceapa negocierile“, spune ziaristul francez. Intr-adevar, mai multi romani care locuiesc in Paris spun ca, in ultima vreme, in perspectiva unei posibile aderari a Turciei, integrarea Romaniei e privita din ce in ce mai bine.Elitele franceze sunt, in mod clar, foarte procupate de ce se intampla. Si viitorul constructiei europene, care pana de curand parea simplu si luminos, ridica din ce in ce mai multe semne de intrebare. Joia trecuta, intr-un Minister al Afacerilor Externe total decapitat de decizia de schimbare a guvernului luata de presedintele Jacques Chirac, problemele Romaniei erau ultimele pe lista. „Asta nu are nimic de-a face cu Romania. Romania sa isi faca lectiile, sa isi respecte angajamentele si va intra in Uniunea Europeana, fara sa conteze votul negativ de la referendum al francezilor sau al olandezilor“, recita grabit un functionar, care se vrea citat ca „surse diplomatice franceze“.Daca partidele franceze inca nu si-au clarificat pozitia si se abtin de la orice comentarii, Mircea Geoana, presedinte PSD si fost ministru de externe, este mai direct. In cadrul unei conferinte sustinute in Senatul francez, el a declarat ca nu crede ca va exista, in urmatorii ani, energia politica pentru a redemara procesul de adoptare a Constitutiei. „Nu trebuie sa ascundem ca suntem intr-un impas grav si ca proiectul politic european e pus sub semnul intrebarii. Asta chiar daca votul nu a fost asupra textului, ci a fost dat in contextul economic si politic intern“, afirma el.Dar euro-optimistii nu se lasa: „Exista potentiale probleme, e adevarat, insa largirea ar trebui vazuta de toti ca o reunificare a continentului. Eu cred ca, intr-un fel sau altul, Constitutia va fi adoptata la un moment dat. O Europa cu 25 sau 27 de membri nu mai poate functiona dupa vechile reguli“, crede Christian Hen, profesor la Universitatea de Stiinte Sociale din Toulouse.
O Constitutie prea mare pentru mica Olanda
In ciuda mizei enorme, locuitorii Amsterdamului nu pareau ca dau mare importanta votului privind Constitutia Europeana. Strazile erau pline de turisti, toate restaurantele si magazinele afisau semnul deschis. Posterele cu trimitere la refendum puteau fi numarate pe degete, iar in sectiile de votare erau putini oameni. Aparentele inselau insa si de aceasta data. Kits Willemijn, presedinta sectiei de votare din primaria Amsterdamului, se astepta la o participare record de peste 60%, in conditiile in care era o zi lucratoare.Rezultatul era oarecum stiut, toate sondajele indicand o victorie clara a taberei ce nu sustinea Constitutia. De ce unul dintre cele mai pro-europene popoare a respins atat de hotarat un document care, cel putin in opinia initiatorilor, ar fi adus mai multe drepturi tuturor cetatenilor Europei? Din Amsterdam, Mac Cormac, director al publicatiei online Expatica, puncteaza principalele dureri ale olandezilor: „Populatia simte ca reformele sunt prea rapide, iar integrarea a mers prea departe, a dat multe puteri celor de la Bruxelles si tarilor mari, fara a oferi nimic Olandei, care are cea mai mare contributie pe cap de locuitor pentru bugetul UE. Alte teme, legate intre ele, au fost imigratia, amenintarea islamica si aderarea Turciei“.Dincolo de analizele specialistilor, oamenii de pe strada sunt framantati de probleme foarte concrete. „Guvenul a furat o zecime din veniturile noastre cand a aparut euro. Am votat impotriva guvernului si a Constitutiei pentru ca un hot ramane intotdeauna hot, spune Karl, vanzator ambulant. Si sotii Clemens cred ca votarea Constitutiei este o greseala. „Nu ne intereseaza Constitutia, nu ne aduce avantaje“, spune Rolie Clemens. De partea opusa, Jan Riemens, intreprinzator, spune ca a votat pentru o Europa mai puternica. „Avem nevoie de o voce unica in relatiile cu alte tari si blocuri economice. Constitutia confera Europei o astfel de putere“. Majoritatea conationalilor sai s-au uitat mai degraba la problemele de fiecare zi, cum ar fi imigratia in crestere sau riscul de a pierde ajutoarele generoase de la stat. Olandezii au votat si impotriva clasei politice, care a sustinut, in proportie de 80 la suta, Constitutia Europeana. In tabara „Nu“ s-au regasit verzii, socialistii si un partid care militeaza pentru drepturile animalelor. Acesta din urma a combatut Constitutia pe motiv ca aceasta nu respecta drepturile animalelor domestice in estul Europei! Observatorii vietii politice olandeze spun ca este nevoie de un nou premier care sa refaca legaturile dintre electorat, guvern si clasa politica in general. „Premierul Jan Peter Balkenende nu are o astfel de statura, care sa reapropie cetateanul de institutiile statului. Ma astept la o remaniere, dar nu stiu daca va fi in acest an“, mai arata Marc Cormac.Aderarea Romaniei nu este vazuta ca o amenintare majora pentru olandezul de rand, ci face parte mai degraba din „recuzita“ unei Europe care a pierdut contacul cu locuitorii sai.
CE ADUCE NOU CONSTITUTIA EUROPEANA
• Constitutia trebuia sa inlocuiasca tratatele anterioare si sa intre in vigoare in noiembrie 2006, in cazul in care ar fi fost ratificata de toate statele UE.
• Daca documentul ar fi ratificat de minimum 80% din acestea (20 de state), ar trebui gasita o solutie politica agreata de toti membrii Uniunii pentru a o implementa.
• Constitutia mentioneaza valorile si principiile comune ale UE: demnitatea umana, libertatea, democratia, egalitatea, domnia legii, drepturile omului si drepturile minoritatilor, pluralism, toleranta, justitie, solidaritate, ne-discriminare si egalitatea intre barbati si femei.
• Printre obiectivele Uniunii se numara: dezvoltarea sustenabila a Europei, eradicarea saraciei, stabilitatea preturilor, protectia mediului, protectia sociala, conservarea diversitatii lingvistice si culturale.
r• Conform Constitutiei, Parlamentul European va avea 750 de membri, fata de 732 in prezent.rn
rn• Va fi introdus un presedinte permanent al Consiliului European, alaturi de presedintele Comisiei Europene.rn
rn• Consiliul de ministri al UE va fi compus din cate un ministru pentru fiecare tara membra.rn
rn• Pana in 2014, Comisia Europeana va avea cate un comisar din fiecare stat membru. Dupa aceasta data, vor exista comisari europeni pentru numai doua treimi dintre tarile UE.rn
rn• Fiecare stat va avea cel putin cate un judecator in cadrul Curtii de Justitie Europene. Aceasta va functiona ca o curte suprema pentru toate legile europene.rn
rn• Procedura legislativa in cadrul Uniunii ar trebui sa functioneze, conform Constitutiei, astfel: Comisia Europeana are monopolul initiativelor, care sunt amendate si votate de Parlamentul European sau de Consiliul de ministri.rn
rn• UE are competente sporite, printre altele, in coordonarea politicilor economice, emiterea de reguli pentru zona euro, politica externa si de securitate comuna, urmand ca treptat sa existe si o politica de aparare comuna.rn
rn• Constitutia stabileste noi instrumente legale pentru Uniune: legile (fostele „reguli“) si legile-cadru (fostele „directive“), respectiv reguli, decizii, recomandari si opinii.rn
rn• Documentul face mai clare si mijloacele financiare ale Uniunii. Acestea sunt stabilite la un maxim de 1,24% din PIB-ul UE, dar plafonul e destul de flexibil. Fondurile necesare sunt alocate de statele membre sau pot fi obtinute din alte surse (amenzi, credite, deficit bugetar etc.).rn
rn• Rolul alegatorilor va fi, potrivit Constitutiei, destul de important: ei aleg membrii Parlamentului European, prin rezultatul votului din tara lor influenteaza componenta Consiliului de ministri si, indirect (prin votul premierului fiecarei tari), alegerea celorlalti inalti demnitari ai Uniunii; ei chiar pot sa ceara parlamentului national sa retraga tara din UE (procedeul necesita un avertisment de 2 ani).rn
rn• Criticii documentului spun ca proiectul nu a fost realizat in mod democratic: tarile candidate au fost reprezentate de un singur observator in prezidiul colectivului care a redactat Constitutia; in prezidiu au fost reprezentate doar trei familii politice si nici un euro-sceptic sau euro-realist; mai multi membri s-au plans ca li s-a refuzat traducerea, distribuirea, discutia si supunerea la vot a amendamentelor proprii.