Pe nedrept ni s-a respins oferta pe care am adresat-o unei instituţii pentru atribuirea unui contract în temeiul OUG nr. 34/2006. Cum putem contesta decizia de respingere?
Madalina Gabriela Dinu – Bucuresti
Conform art. 255 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorităţii contractante are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativ-jurisdicţională.
În urma participării la licitaţia organizată, oferta societăţii pe care o reprezentaţi a fost, aşa cum ne-aţi scris, declarată necâştigătoare. Ca atare, conform OUG nr. 34/2006, aveţi dreptul de a contesta legalitatea şi temeinicia actului (deciziei Comisiei de evaluare) prin care oferta dvs. a fost declarată necâştigătoare.
OUG nr. 34/2006 pune la dispoziţia contestatorului două căi alternative de atac împotriva actelor nelegale ale autorităţii contractante.
Contestatorul poate opta fie:
(1) ca cererea (contestaţia) sa să fie soluţionată de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSM), cu aplicarea procedurii stabilite prin OUG nr. 34/ 2006, fie
(2) ca cererea (contestaţia) să fie soluţionată de către instanţele de judecată de drept comun, cu aplicarea procedurii stabilite prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Conform acestei legi, instanţa competenţă a soluţionat contestaţia este Tribunalul, secţia de contencios-administrativ.
(3) Prima dintre căi este cea mai folosită. Motivul este rapiditatea procedurii de soluţionare folosite de CNSM.
Dacă solicitaţi despăgubiri, trebuie să aveţi în vedere că acestea pot fi solicitate numai prin acţiune în justiţie, în conformitate cu dispoziţiile legii contenciosului-administrativ.
Obiectul contestaţiei poate fi, după caz, anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act, obligarea autorităţii contractante de a lua orice alte măsuri necesare pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire.
În vederea soluţionării contestaţiilor pe cale administrativ-jurisdicţională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 270-272 din OUG nr. 34/2006
Trebuie să menţionăm faptul că, în cazul exercitării abuzive a dreptului de a depune contestaţii pe cale administrativ-jurisdicţională, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor poate sancţiona contestatorul, la cererea autorităţii contractante şi după emiterea deciziei privind soluţionarea contestaţiei, cu o amendă de la 10.000 lei la 35.000 lei. De asemenea, exercitarea abuzivă a dreptului de a depune contestaţii în cadrul procedurii de atribuire îndreptăţeşte autoritatea contractantă şi la măsuri reparatorii care, la solicitarea autorităţii contractante, pot fi acordate acesteia de către instanţele de judecată.
Aşa cum am arătat, Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor este competent să soluţioneze contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului, prin complete specializate ce au fost constituite conform regulamentului de organizare.
Contestaţia se soluţionează de un complet format din trei membri ai Consiliului, dintre care unul are calitatea de preşedinte de complet.
Procedura de soluţionare a contestaţiilor se desfăşoară cu respectarea principiilor legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.
În ceea ce priveşte contestaţia, aceasta se formulează în scris şi trebuie să aveţi grijă să conţină următoarele elemente:
a) numele, domiciliul sau reşedinţa contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor şi codul unic de înregistrare. În cazul persoanelor juridice, se vor indica şi persoanele care le reprezintă şi în ce calitate
b) denumirea şi sediul autorităţii contractante
c) denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi procedura de atribuire aplicată
d) obiectul contestaţiei
e) motivarea în fapt şi în drept a cererii
f) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia, în măsura în care este posibil
g) semnătura părţii sau a reprezentantului persoanei juridice.
În situaţia în care Consiliul apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate informaţiile de mai sus, vă va cere ca, în termen de cinci zile de la înştiinţarea prin care vi se aduce la cunoştinţă această situaţie, să completaţi contestaţia. În situaţia în care nu va veţi conforma acestei obligaţii impuse de Consiliu, contestaţia va fi respinsă.
Contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, vor fi conexate de către Consiliu pentru a se pronunţa o soluţie unitară. Pentru contestaţiile formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire se va păstra continuitatea completului de soluţionare.
În vederea soluţionării contestaţiei, Consiliul are dreptul de a solicita lămuriri părţilor, de a administra probe şi de a solicita orice alte date/ documente, în măsura în care acestea sunt relevante în raport cu obiectul contestaţiei. De asemenea, Consiliul are dreptul de a solicita orice date necesare pentru soluţionarea contestaţiei şi de la alte persoane fizice sau juridice.
Consiliul are obligaţia de a soluţiona contestaţia în termen de 30 de zile de la data primirii dosarului achiziţiei publice de la autoritatea contractantă.
Ce instituţie realizează monitorizarea ajutoarelor de stat şi ce atribuţii are aceasta pe perioada monitorizării?
Vladimir Boncea – Bucuresti
În conformitate cu dispoziţiile OUG nr. 117/2006, Consiliul Concurenţei este instituţia care monitorizează ajutoarele de stat, în sensul prevederilor din regulamentele comunitare referitoare la acţiunile de monitorizare. Monitorizarea se face în baza raportărilor, informaţiilor şi datelor transmise de furnizori, care pot fi autorităţi şi alţi furnizori de ajutor de stat.
În vederea monitorizării, Consiliul Concurenţei întocmeşte şi actualizează inventarul ajutoarelor de stat, pe baza raportărilor, datelor şi informaţiilor primite de la furnizori.
Consiliul Concurenţei organizează registrul ajutoarelor de stat şi elaborează raportul anual al ajutoarelor de stat acordate în România şi alte rapoarte necesare îndeplinirii obligaţiilor de stat membru, pe baza inventarului ajutoarelor de stat, a raportărilor transmise de furnizori, respectiv a răspunsurilor primite la cererile de informaţii ale Consiliului Concurenţei către furnizori.
Furnizorii şi beneficiarii de ajutor de stat răspund, potrivit legii, pentru realitatea şi corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise Consiliului Concurenţei.
În cazul în care există îndoieli serioase în legătură cu datele transmise, Consiliul Concurenţei poate să solicite date şi informaţii suplimentare şi, după caz, să facă verificări la faţa locului.
Consiliul Concurenţei este, de aseamenea, instituţia care elaborează raportul anual privind ajutoarele de stat acordate în România, raport ce este transmis spre informare Guvernului. În vederea asigurării transparenţei în acest domeniu, raportul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiind transmis şi Comisiei Europene.
Tot Consiliul Concurenţei supraveghează şi relaţiile financiare dintre autorităţile publice şi întreprinderile publice, precum şi transparenţa relaţiilor financiare în cadrul întreprinderilor beneficiare de drepturi speciale sau exclusive ori cărora li s-a încredinţat prestarea unor servicii de interes economic general, pe baza raportărilor, informaţiilor şi datelor transmise de către autorităţile publice.
În cazul în care Comisia Europeană procedează la un control la faţa locului, potrivit dispoziţiilor art. 22 din Regulamentul CE 659/1999, Consiliul Concurenţei, împreună cu autorităţile, poate formula obiecţiuni la desemnarea experţilor de către Comisia Europeană.
Consiliul Concurenţei, autorităţile, alţi furnizori şi beneficiarii de ajutor de stat colaborează cu personalul împuternicit de Comisia Europeană pentru realizarea controlului la faţa locului.
