Călin Georgescu, investigat pentru legături cu o grupare legionară
Surse judiciare au precizat că în cadrul perchezițiilor informatice efectuate asupra lui Marian Motocu, un legionar reținut după ce a amenințat cu moartea un profesor de istorie, au fost descoperite 150 de mesaje directe între acesta și Călin Georgescu.
Ancheta în cazul lui Motocu a condus la deschiderea unui dosar separat în care Călin Georgescu este acuzat de „inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob”.
În urma analizării dispozitivelor și a agendelor lui Marian Motocu, procurorii au identificat posibila existență a unei organizații cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe ale țării.
„S-a conturat posibilitatea ca acesta să facă parte dintr-o organizaţie cu caracter fascist, cu membri în mai multe județe ale țării”, au declarat surse judiciare, potrivit Antena 3 CNN.
Membrii acestei organizații aveau ca obiectiv nu doar propagarea ideologiei legionare, ci și racolarea de noi membri, cu scopul final de a comite „violenţe împotriva evreilor, politicienilor, judecătorilor, partidelor politice, străinilor etc, pentru a instaura un regim grevat pe principiile naţionalismului extremist”.
În cadrul perchezițiilor informatice, procurorii au identificat videoclipuri în care Marian Motocu susținea necesitatea „desființării partidelor”, „confiscării averilor politicienilor și judecătorilor după ce vor fi uciși” și afirma superioritatea românilor asupra altor etnii, pe care le considera o amenințare.
Discursurile lui Călin Georgescu și conexiunile cu Mișcarea Legionară
Dosarul lui Călin Georgescu include o serie de probe care documentează discursurile sale cu caracter legionar și afirmațiile elogioase la adresa Mișcării Legionare.
Discurs în Piața Universității (2 octombrie 2021)
Procurorii au remarcat asemănările dintre discursul lui Călin Georgescu și cel al mareșalului Ion Antonescu:
„Călin Georgescu reproduce nu doar cuvintele, dar şi gesturile şi tonul mareşalului Ion Antonescu în discursul ținut la marea adunare legionară din 6 octombrie 1940: «Prin linişte şi credinţă, prin ordine şi unire, prin muncă şi iubire, cu Dumnezeu înainte».”
Georgescu și-ar fi încheiat discursul cu salutul legionar.
Interviu acordat Elenei Sechila (16 iunie 2020)
Într-un interviu publicat pe platforma Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, Georgescu a făcut mai multe declarații elogioase despre Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și alți membri ai Mișcării Legionare.
Afirmațiile sale includ:
- „Mişcarea Legionară (…) a fost cea mai puternică esență şi expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român.”
- „Corneliu Zelea Codreanu a fost un erou, un iluminat. Omul ăsta a făcut practic a 3-a unire. Nu dădea ordin, el chema. A unit zeci de mii de oameni cu un singur fel și o singură vibrație.”
- „Jon Gavrilă Ogoranu a fost ultimul dac liber. Ce expresie profundă … brazii se frâng, dar nu se îndoiesc … ar trebui să fie o emblemă în fiecare şcoală.”
- „Mareşalul Antonescu a fost un om extrem de curajos, un bărbat puternic care a venit în cele mai dramatice momente ale neamului românesc.”
- „Nae Ionescu a fost vârful de lance al Mişcării Legionare.”
Procurorii au inclus aceste declarații ca dovezi ale promovării ideologiei legionare.

Posibile legături cu foști militari în rezervă
Analizând agendele lui Marian Motocu, anchetatorii au început să suspecteze că o parte dintre membrii acestei grupări sunt foști militari în rezervă, care au deținut grade de ofițer în instituții de stat.
„De asemenea, când au studiat agendele lui Marian Motocu, procurorii au început să bănuiască că o parte din membrii acestei grupări sunt foști militari în rezervă ce au deținut grade de ofițer în diverse instituții de stat”, au mai precizat sursele.
Mișcarea Legionară a fost o organizație extremistă de inspirație fascistă, responsabilă pentru numeroase acte de violență în perioada interbelică. Printre acțiunile acesteia se numără:
- Asasinarea prim-miniștrilor I.G. Duca (1933) și Armand Călinescu (1939)
- Uciderea savantului Nicolae Iorga (1940)
- Atacuri împotriva comunității evreiești și a adversarilor politici
Procurorii investighează acum dacă Georgescu și apropiații săi au încercat să reînvie ideologia și structura acestei organizații printr-o rețea modernă de propagandă și influență.