Andri Kostin: Răspunsul la crima de agresiune trebuie să fie, de asemenea, global

Procurorul general al Ucrainei, Andri Kostin, a discutat despre consolidarea eforturilor de documentare și investigare a crimelor comise de Rusia împotriva Ucrainei și dezvoltarea unei rețele de responsabilitate cuprinzătoare pentru toate aceste crime.

„Trebuie să creăm un tribunal internațional special pentru crima de agresiune, care să aibă jurisdicție asupra conducerii politice şi militare de la vârful Rusiei. Agresiunea Rusiei este un război global. Iar răspunsul la crima de agresiune trebuie să fie, de asemenea, global”, a accentuat procurorul general ucrainean.

Mandatul CPI de arestare a președintelui rus, Vladimir Putin, a fost adus în discuțiile din SUA

Procurorul a mai remarcat importanța punerii în aplicare a mandatului CPI (Curtea Penală Internațională) de arestare a președintelui rus, Vladimir Putin, pentru deportarea forțată a copiilor ucraineni, precum și compensarea prejudiciului cauzat de Moscova, în detrimentul bunurilor private și suverane ale Rusiei.

În timpul vizitei în SUA, Kostin va avea o serie de întâlniri pentru a discuta toate aceste probleme cu partenerii americani

Kostin, despre mandatul de arestare a lui Vladimir Putin

Ce declara Andri Kostin despre mandatul CPI de arestare a președintelui rus? Acesta a considerat că acea zi a fost una istorică.

„Este o zi istorică, ceva ce era clar pentru toţi. Ceva ce unii au realizat încă din 2008. Alţii în 2014. Şi aproape toată lumea în 2022. A primit în sfârşit o definiţie legală. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, este oficial suspectat de crime de război”, a subliniat Kostin.

Vladimir Putin „este prezumat responsabil de crimă de război privind deportarea ilegală a populaţiei (copiilor) şi de transfer ilegal al populaţiei (copiilor) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă”, a informat CPI. „Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean”, motivează instanța.

Publicația The Guardian explica într-un articol ce înseamnă, de fapt, mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională.

Deportarea forțată a populațiilor este recunoscută drept infracțiune în temeiul Statutului de la Roma, care a instituit CPI. Rusia a fost semnatară a Statutului de la Roma, dar s-a retras în 2016, declarând că nu recunoaște jurisdicția instanței.

Deși nici Ucraina nu este semnatară la curtea de la Haga, Kievul a acordat CPI competența de a investiga crimele de război comise pe teritoriul său. Patru vizite ale procurorului șef al CPI, Karim Khan, în ultimul an, au condus la o decizie conform căreia „există motive rezonabile să se creadă că Vladimir Putin poartă responsabilitate penală individuală” pentru răpirea de copii.