Colaborarea dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii s-a realizat în temeiul legii, protocolul fiind doar o procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituţii cu respectarea strictă a legii, a declarat procurorul general, Augustin Lazăr, el acuzând „un nou atac” la adresa PÎCCJ, într-o perioadă în care sunt în curs de soluţionare dosare „cu o miză esenţială pentru societate” - Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 şi Dosarul evenimentelor violente din 10/11 august 2018.
Precizarea acestuia vine după ce ministrul Justiţiei a anunţat declanşarea procedurii de evaluare a activităţii manageriale a acestuia, în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele încheiate între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii în decembrie 2016.
”Colaborarea dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii s-a realizat în temeiul legii, protocolul fiind doar o procedură tehnică de lucru, de cooperare între instituţii cu respectarea strictă a legii. În acest sens, doresc să subliniez faptul că toate aspectele de interes privind tema protocoalelor au fost aduse la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului de Justiţie, în cursul săptămânii viitoare urmând să facem publică corespondenţa avută cu aceste instituţii”, a spus Augustin Lazăr, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Potrivit acestuia, opinia publică va putea constata că tema protocoalelor este una falsă, el precizând că în calitate de procuror general a respectat legea, a informat Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul de Justiţie în legătură cu demersurile efectuate.
”În acest context, speculaţiile din spaţiul public referitoare la un aşa-zis mod ‘ilegal’, ‘subteran’ de a acţiona reprezintă în mod evident o acţiune de destabilizare a Ministerului Public”, a adăugat acesta.
El arată că, după adoptarea Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale a României, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 a transferat Ministerului Public executarea supravegherii tehnice, aceasta putând fi efectuată şi prin poliţia judiciară sau lucrători specializaţi din cadrul poliţiei.
Articolul IV alin (1) din OUG nr. 6/2016 prevede că accesul concret la sistemele tehnice ale SRI, în scopul executării supravegherii tehnice, se realizează prin protocoale încheiate de SRI cu Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi cu alte instituţii în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea organe de cercetare penală speciale, explică acesta.
În acest sens a fost încheiat protocolul nesecret care este şi publicat pe site-ul Ministerului Public, adaugă Lazăr.
”Protocolul clasificat are ca obiect identificarea, investigarea şi documentarea cu privire la faptele ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor contra securităţii naţionale, infracţiunilor de terorism şi infracţiunilor săvârşite de cadre ale SRI. Serviciul Român de Informaţii este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României. Acest protocol nu şi-a produs efectele, fiind denunţat la data de 13.03.2017 în contextul dezbaterilor publice privind protocoalele”, aminteşte procurorul general.
Potrivit acestuia, existenţa protocolului şi iniţierea demersurilor privind declasificarea acestuia au fost aduse la cunoştinţa ministrului Justiţiei şi de asemenea a Consiliului Superior al Magistraturii printr-o informare realizată la data de 20 martie 2018.
”Cele două protocoale încheiate în anul 2016 nu au fost declarate nelegale de nicio instanţă, fiind prezentate în acest mod doar de o parte a mass-media. Reiterarea consecventă în spaţiul public a dezbaterii pe tema acestor protocoale reprezintă în mod evident un nou atac la adresa Ministerului Public într-o perioadă în care sunt în curs de soluţionare dosare cu o miză esenţială pentru societate, respectiv Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 şi Dosarul evenimentelor violente din 10/11 august 2018”, consideră el.
Totodată, acesta a dat asigurări că procurorii vor acţiona în continuare cu fermitate şi profesionalism pentru combaterea infracţionalităţii şi îndeplinirea rolului constituţional de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.