Stimulate de conjunctura din acest an, când oferta locală a fost afectată de recolta slabă din 2005, importurile de vinuri au explodat. Astfel, pentru prima dată în istorie, în 2006, importurile au depăşit exporturile.
În anul 2006, „campionii“ locali ai industriei vinului, Murfatlar, Cotnari, Jidvei şi SERVE, şi-au consolidat poziţia pe piaţă. Creşteri semnificative au înregistrat şi Cramele Recaş, Cramele Halewood şi Carl Reh Winery şi şi-au făcut simţită prezenţa câţiva producători noi, de nişă: Domeniile Coroanei, Segarcea, Casa DaVino Ceptura, Agricola Ştirbei.
Cu toate acestea, rămânem o piaţă imatură, după cum afirmă Basil Zârnoveanu, vicepreşedinte a două importante organizaţii profesionale din industria de profil: Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri (APEV) şi Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV).
„În ţările dezvoltate, se obişnuieşte să se bea mai puţin, dar de mai bună calitate, mai puţin vin alb şi mai mult roşu etc. În România, pe lângă tendinţa de scădere a consumului de vin, în favoarea berii şi spirtoaselor, piaţa are câteva particularităţi, cum ar fi: ponderea mare atât a autoconsumului, cât şi a vânzărilor de vin în afara circuitelor comerciale organizate; preponderenţa covârşitoare a vinurilor de masă, faţă de cele de calitate, cu denumire de origine controlată; prezenţa masivă pe piaţă a ambalajelor alternative (PET); preferinţa consumatorilor pentru vinurile albe, dulci şi demidulci“, enumeră Basil Zârnoveanu câteva dintre paradoxurile pieţei locale.
„În ultimii doi ani, s-a remarcat un trend ascendent în ceea ce priveşte consumul de vin demisec, în defavoarea vinului dulce, dar ritmul de creştere este destul de lent“, precizează Delora Panga, marketing manager al Grupului Halewwod România, unul dintre cei mai importanţi producători, importatori şi exportatori de vinuri. „Este de remarcat faptul că există mutări pe piaţă, iar acestea sunt cel mai vizibile pe rafturile magazinelor, care arată din ce în ce mai bine. În ciuda acestor schimbări, gusturile românilor nu s-au schimbat prea mult, deşi au început să se manifeste unele tendinţe conforme trendurilor de pe piaţa internaţională“, adaugă Delora Panga.
În opinia sa, începând cu anul 2007, piaţa va deveni mai concurenţială, ceea ce va determina şi o creştere a investiţiilor pe partea de marketing şi promovare. Ca paliere de produs şi preţ, oferta va fi mult mai diversificată, iar segmentul premium se va dezvolta alert.
„Fără nicio îndoială, vom asista la o prezenţă mult mai puternică a vinurilor importate, la o creştere a competiţiei, cu o presiune directă asupra preţurilor vinurilor autohtone. Mă aştept la diversificarea ofertei şi la scăderea preţurilor la consumator“, accentuează, la rândul lui, Basil Zârnoveanu. „La nivelul industriei, vom avea consolidări, dar şi dispariţii ale unor producători, care nu au o poziţie bine conturată în piaţă. Pe de altă parte, producătorii români vor beneficia de sprijin consistent: prin programele de dezvoltare ale Guvernului român, prin subvenţiile UE în cadrul CMO Wine şi PAC, prin subvenţiile UE din fondurile structurale. Important este să ştie să le exploateze“, subliniază vicepreşedintele ONIV.
Ofertă mai mare,preţuri mai mici
Aşadar, piaţa se va deschide complet în faţa produselor din ţările membre ale Uniunii Europene, iar taxele vamale la importurile de vinuri din ţările terţe se vor diminua considerabil, faţă de nivelul protecţionist de astăzi, de 60%. Principalii beneficiari vor fi consumatorii: ofertă mai mare, preţuri mai mici, forme de comerţ moderne, vinuri produse după reguli mai stricte.
În ceea ce priveşte extinderea producătorilor români pe alte pieţe, situaţia este mai delicată, în sensul că încă avem probleme de percepţie şi deficit de imagine, precum şi probleme de competitivitate.
„Vinurile româneşti sunt necunoscute şi scumpe. Pe de altă parte, datorită preţurilor atractive de pe piaţa locală, în ultimii doi ani, s-a constatat o tendinţă de pierdere a interesului producătorilor români pentru export. Bineînţeles că piaţa unică va uşura lucrurile din punctul de vedere al operaţiunilor comerciale şi al logisticii. Probleme sunt la nivelul promovării. Cred că va fi foarte greu pentru producătorii români să se impună pe piaţa Uniunii Europene, chiar şi pentru «campionii» naţionali“, conchide Basil Zârnoveanu.
Retrospectiva anului 2006
• PRODUCŢIE Anul care se încheie a fost dificil pentru industria vinului din România. Oferta a fost insuficientă, ca urmare a recoltei dezastruoase din 2005, care a reprezentat 48% din producţia unui an normal.
• DEFICIT Pentru prima dată în istorie, în 2006 s-a înregistrat o balanţă deficitară la vin, importurile fiind mai mari decât exporturile, în pofida taxelor vamale ridicate.
• Semnal de alarmĂ Ce se va întâmpla la anul, când taxele vamale din ţările Uniunii Europene vor dispărea, iar cele din alte ţări se vor reduce?
• CONSECINŢE Recolta scăzută de struguri din 2005 a condus, în acest an, la o ofertă limitată şi preţuri mai mari, la pierderea unor contracte de export şi la orientarea îmbuteliatorilor/producătorilor români către surse mai ieftine de aprovizionare, respectiv importuri din Italia, Spania, Moldova etc.
• CÂŞTIG Aspecte pozitive: este primul an în care s-a constatat o tendinţă serioasă de dezvoltare atât de noi plantaţii de vie, cât şi de replantări.
• CONSOLIDARE Anul 2006 a adus şi o consolidare a organizaţiilor profesionale din industria vinului – ONIV, APEV, PNVV -, cu o impunere şi creştere a rolului Consiliului pe Produs, ca organism de coordonare a activităţii în parteneriatul public-privat.
