Ion Voinea, director de producţie la KWS Seminţe, spune într-un interviu că femierii trebuie să se adapteze din mers la schimbările climatice. Altfel, nu vor face faţă noilor provocări.
În ce măsură schimbările climatice afectează agricultura?
IV: Schimbările climatice datorate încălzirii globale îşi fac simţită prezenţa mai întâi în agricultură, pentru că agricultura depinde în primul rând de vreme. În ultimii ani, cu o viteză care trebuie să înspăimânte factorii decidenţi, se manifestă foarte clar o schimbare a climatului care pune omenirea în faţa unor mari provocări legate de adaptare, de măsuri care să amelioreze fenomenul, de decizii privind viitorul omenirii.
Cum s-a modicat clima în ultima perioada?
IV: Iernile, care încep prin a fi de fapt toamne calde şi lungi până pe la jumătatea lui decembrie, sunt mai sărace în precipitaţii, cu temperaturi extreme, cu vânturi care mătură zăpezile din câmp. În ultima perioadă, primăverile sunt tot mai scurte, cu o trecere aproape bruscă de la temperaturi scăzute la temperaturi de peste 30 oC, care în mod cu totul nefiresc, apar încă din prima jumătate a lunii mai, îngheţurile târzii sunt tot mai dese, iar vânturile din ce în ce mai frecvente şi mai intense, mijlocesc evaporarea rapidă a apei din sol. În ultimii ani s-a observat că sunt veri în care unor perioade excedentare în precipitaţii, de regulă în mai-iunie, le urmează perioade extrem de lungi, din iulie, august şi în multe locuri şi septembrie în care ploile semnificative rămân amintiri. Seceta extremă afectează şi zone geografice care altădată nu se confruntau cu astfel de fenomene (Transilvania, nord vestul ţării şi zone extinse din nordul Moldovei).
Agricultura conservativă poate fi o soluţie pentru combaterea schimbărilor climatice?
IV: Agricultura conservativă va trece de la o variantă specifică la o obligativitate. Fermierii vor învăţa pe propriul buzunar cât de important este să păstreze în sol puţina apă pe care natura o mai oferă, vor învăţa cât de important este să menţii această apă în sol cu orice chip şi cu orice preţ, vor învăţa ca în acelaşi timp cu recoltarea să pregatească terenul pentru următoarea cultură şi să mobilizeze solul în aşa fel incât vântul şi soarele să scoată cât mai puţină apă sau să nu îl mobilizeze de loc ci să semene direct, acolo unde solul va permite acest mod de lucru şi unde culturile vor fi cele care pot fi semănate aşa.
Cine este KWS
Compania KWS este implicată de peste 157 de ani în ameliorarea, producerea şi comercializarea de seminţe ale mai multor specii de plante agricole. În România, KWS Seminţe, are un portofoliu larg de produse compus din: porumb, floarea soarelui, rapiţă de toamnă şi primăvară, grâu, orz şi triticale de toamnă, sorg pentru siloz şi biogaz, sfeclă de zahăr şi cartof. La sfecla de zahăr, KWS este lider mondial, iar la porumbul pentru siloz lider european. Pe piaţa românească, firma este lider la porumbul pentru siloz şi sfecla de zahăr, a treia companie mulţinatională la porumbul pentru boabe şi pe locurile doi-trei la rapiţă de toamnă.
“Inţelegând din timp însemnătatea specificităţii climatice a zonei în care este România, suntem prima companie multinaţională de seminţe care a înfiinţat aici o staţiune de cercetări specializată în crearea de hibrizi de porumb din grupele de maturitate FAO 350 până la FAO 500, în condiţiile climatice deosebite ale ţării noastre”, afirmă Ion Voinea.
KWS investeşte, anual, în cercetare dezvoltare peste 13% din cifra de afaceri din dorinta de a găsi genotipuri din ce în ce mai adaptate condiţiilor climatice în schimbare. În timp ce amelioratorii generează în fiecare an câte un grup de produse de elită, managementul de produs trebuie să afle care din acest grup sunt soiurile sau hibrizii ce răspund cel mai bine cerinţelor locale.
România oferă o gamă extrem de variată de situaţii agronomice, pornind din zonele montane până la câmpia cu stres termic şi hidric extrem, acoperind maturităţi de la FAO 200 la FAO 500 şi chiar mai mult, de la cele mai adaptate tehnologii pe soluri foarte bune şi în conditii de irigare, până la condiţii dificile de sol şi aprovizionare cu apă şi chiar tehnologii minimale de cultivare.
Citiţi interviul integral în suplimentul Agricultura Inteligentă distribuit gratis în săptămâna 21-27 ianuarie 2013 împreună cu revista Capital sau pe
