Scaderea veniturilor reale ale romanilor, mai ales in primele luni ale acestui an, a avut ca efect limitarea optiunilor de consum ale acestora.
Puterea de cumparare s-a diminuat pana la un punct de la care s-a mentinut, oarecum, constanta. In aceste conditii, cheltuilelile de consum au fost structurate predominant pe produse alimentare.
Asa cum reiese si din buletinele periodice elaborate de CNS, veniturile disponibile nu au putut permite efectuarea unor investitii importante la nivelul gospodariei individuale, ele fiind prioritar utilizate pentru acoperirea nevoilor de trai. In multe cazuri, cheltuielile au depasit veniturile, fiind nevoie de imprumuturi sau de gasirea altor resurse financiare pentru echilibrarea bugetului.
De aceea, in 1999 se poate vorbi, mai degraba, de categorii de produse a caror vanzare a scazut simtitor, neexistand situatii in care sa se poata mentiona cresteri spectaculoase.
In schimb, zbaterile producatorilor de a ciupi noi cote de piata, de a se mentine sau, cel putin, de a nu sucomba definitiv, tin de spectaculos. Strategia de marketing, organizarea distributiei, investitiile masive in reclama, lansarea unor concursuri cu premii si, mai ales, experienta acumulata de-a lungul timpului si perseverenta in a face fata unei piete imprevizibile au dus la rezultate diferite.
Uleiul comestibil este unul dintre putinele produse de baza care, in ceea ce priveste consumul casnic, in perioada septembrie-octombrie 1999, a inregistrat o crestere cu sapte la suta fata de ianuarie-februarie 1998. Desi consumul de bauturi alcoolice a crescut continuu, piata neagra a scos din joc cativa protagonisti. Piata sampoanelor si a deodorantelor a scazut drastic in aceeasi perioada de timp, desi nu este vorba de articole de lux. In 1999, au inceput sa scada si vanzarile de detergenti, dar producatorii au ramas aceiasi, si pe aceleasi pozitii: Procter & Gamble si Unilever sunt aproape la egalitate, urmate de Henkel, Uzinele Sodice Govora si Benckiser.
Cote de piata
„permutate”
Intr-o tara saraca, asa cum este Romania, concursurile de tot felul, care promit castiguri suplimentare in urma achizitionarii unui anumit produs, iau amploare. In acest mod, producatorii isi exerseaza puterea de convingere asupra consumatorilor si, de cele mai multe ori, isi ating scopul.
In ianuarie a.c., compania European Drinks a incheiat campania unui concurs in care a pus in joc premii de patru miliarde lei, pentru ca in iulie sa lanseze altul, valoarea totala a premiilor fiind, de asta-data, de cinci miliarde lei. Pana in luna noiembrie, romanii din toata tara trimisesera deja la Oradea 1,5 milioane de plicuri cu etichete Frutti Fresh. In aceste conditii, nu este de mirare ca European Drinks a reusit sa ajunga, in toamna acestui an, la 55% din volumul pietei bauturilor racoritoare carbogazoase. Evident, calitatea produselor, politica de pret practicata si reteaua de distributie de care dispune aceasta firma la nivel national, au contribuit si ele la acapararea a noi cote de piata.
Un alt producator care s-a impus in acest an este Danone care, la ora actuala, domina piata iaurturilor naturale simple si cu fructe.
Per total, consumul casnic de cafea (boabe, macinata si instant) a scazut cu 10%. Si la aceasta categorie de produse s-au inregistrat schimbari in ceea ce priveste preferintele consumatorilor – care s-au indreptat spre cafeaua macinata in detrimentul celei boabe – si ponderea pe piata a producatorilor. Astfel, compania Elite a reusit sa se impuna intr-un timp relativ scurt, detronand marcile Jacobs si Nova Brasilia. Strategia de marketing, pozitionarea inspirata pe piata, reclama adecvata grupului- tinta, au facut ca, in mai putin de doi ani, vanzarile de cafea boabe si macinata sa creasca de la 7% la 40%.
Pentru Kraft Jacobs Suchard, vanzarile de ciocolata tablete au crescut cantitativ de la 60%, la inceputul anului trecut, la 80%, la finele acestui an. Acest lucru se intampla pe o piata aflata in scadere semnificativa, cu aproape 30%, daca ne referim doar la consumul casnic.
Bucurestenii au
mai multi bani
Fata de anul trecut, ponderea in volumul vanzarilor a canalelor de distributie a ramas oarecum constante. Astfel, angrourile impreuna cu tarabele acopera 23% din valoarea marfurilor vandute pe piata iar buticurile 37%. Din cauza situatiei economice, in Romania nu se poate vorbi inca de mari lanturi de magazine care sa fie prezente, cel putin, in principalele orase. In Bucuresti, de exemplu, acestea acopera sub 10% din valoarea marfurilor comercializate pe piata.
Mai mult de jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural si in localitatile urbane cu mai putin de 50.000 de locuitori. In aceste zone, cheltuielile au scazut, in toamna acestui an, cu 3% fata de ianuarie-februarie 1998. Scaderea ar putea sa para nesemnificativa, dar trebuie mentionat faptul ca nici anul precedent nu a fost stralucit din punctul de vedere al consumurilor. Se poate spune chiar ca s-a atins un prag inferior, de la care nu se stie cat se mai poate merge in jos. In schimb, in Bucuresti, unde se afla 10% din populatie, cheltuielile au crescut in acelasi interval de timp, in mod relativ, de la 12% la 16%. Aceasta asa-zisa crestere se explica, mai degraba, prin scaderea cheltuielilor in celelalte zone ale tarii.
In anul 2000, s-ar putea ca piata bunurilor de consum sa creasca. De obicei, asa se intampla in anii electorali: apare o relaxare a preturilor, iar salariile bugetarilor cresc fara nici un fel de baza reala, ceea ce duce la un consum sporit. Desigur, este vorba de o speculatie care are doar un suport politic. Este posibil sa nu se intample asa, mai ales daca s-a ajuns la fundul sacului.
Deocamdata, populatia achizitioneaza doar ceea ce este strict necesar. Lipsa banilor, este demonstrata si de faptul ca 50% dintre romani acopera doar 20% din valoarea marfurilor vandute pe piata. De aceea, este foarte important pentru orice producator, mai ales in aceste momente de criza, sa stie cui se adreseaza. Daca isi va concentra eforturile pentru a afla cine sunt consumatorii care nu intra in categoria mentionata anterior, poate castiga mult mai mult.
Marile companii multinationale care au venit in Romania, inca mai au rabdare si tutun. Se ambitioneaza sa ramana, si chiar sa investeasca. In momentul in care va aparea acea inviorare a economiei pe care o asteptam cu totii, vor avea marele avantaj ca sunt deja aici, cunosc piata si vor putea sa se impuna. Cu siguranta, se vor numara printre castigatori.