Această solicitare vine, conform unui comunicat al Pro Agro, în contextul în care seceta pedologică şi atmosferică instalată a condus la reducerea rezervei de apă din sol. Această situaţie va duce la reducerea substanţială a producţiilor pentru culturile înfiinţate în primăvara acestui an, generând fermierilor pierderi importante de venit.

,,Scopul demersului este acela de a compensa pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale, respectiv secetei. Beneficiarii sunt cei care exploatează terenuri agricole în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţii, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari, grupuri de producători, cooperative agricole', spun reprezentanţii Pro Agro.

Aceştia propun acordare sprijinului pentru culturi în teren arabil, anuale şi perene, plantaţii de vii şi de hamei, plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi cu excepţia plantaţiilor de pomi şi arbuşti fructiferi pentru care pierderile sunt cauzate de îngheţul târziu de primăvară.

'Cred că atâta timp cât nu există un alt mecanism de eliminarea a riscurilor din agricultură această măsură de ajutor de stat poate să rezolve, în parte, problema generată de seceta pedologică şi atmosferică din acest an', spune Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro.

Această schema de ajutor de stat trebuie pusă în aplicare în regim de urgenţă, apreciază reprezentanţii Pro Agro, pentru ca plata sprijinului financiar aferent să se facă într un termen rezonabil pentru ca fermierii să-şi poată relua ciclul de producţie.

Producţiile de grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui din acest an vor fi, pe ansamblu, mult mai mici faţă de anul trecut din cauza secetei, cea mai gravă situaţie întâlnindu-se în judeţele Vaslui, Bacău, Botoşani, dar şi în sud-estul Banatului şi în judeţul Olt, a declarat miercuri, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România(LAPAR).

În privinţa despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor, ministrul Agriculturii a declarat că, pentru sumele mai mari de 15.000 de euro, România trebuie să ceară acordul Comisiei Europene, iar pentru cele mai mici trebuie să notifice Comisia, chiar dacă ajutoarele vor fi date doar din bugetul naţional.

"Comisiile constituite pe lângă prefecturi analizează situaţia în teritoriu, după care ne-o vor prezenta şi, pe baza ei, vom vedea ce putem face din fonduri bugetare, pentru că fonduri europene nu cred că vom avea pentru despăgubiri. Oricum, trebuie să avem acceptul Comisiei Europene dacă vorbim de despăgubiri care depăşesc 15.000 euro, pentru că sunt situaţii în care va trebui să acordăm despăgubiri mai mari. Ajutorul de minimis spune că trebuie să dăm nu mai mult de 15.000 de euro trei ani consecutiv. Pentru cei care sunt fermieri mici putem institui ajutorul de minimis fără să aşteptam ok-ul Comisiei, doar notificăm, iar pentru forme mai mari de ajutoare de stat trebuie să notificăm Comisia Europeană, aşteptam răspunsul şi pe urmă vom veni cu eventuale despăgubiri, dar ele vor fi plătite tot în limita disponibilului de la bugetul de stat", a explicat ministrul Agriculturii. AGERPRES