Problema a fost declanşată anul trecut, după ce Administraţia Fondului de Mediu (AFM) a amendat cu sume colosale Organismele de Transfer de Responsabilitate (OTR), responsabile de realizarea ţintelor obligatorii de reciclare a deşeurilor industriale, pentru că acestea nu şi-au făcut treaba. În plus, în noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a avizat modificarea legii care reglementează reciclarea deşeurilor în sensul punerii disfuncţionalităţilor create de OTR-uri în cârca producătorilor. Aceştia sunt penalizaţi cu 2 lei/kg de ambalaj în cazul în care nu se îndeplinesc ţintele de reciclare de 60% din volumul de ambalaj utilizat. Numai până în luna august a acestui an AFM a încasat de la producători circa 60 mil. euro pentru neatingerea obiectivului de valorificare a deşeurilor aferent anului 2015.

În expunerea de motive la iniţiativa legislativă se menţionează faptul că această contribuţie de 2 lei/kg, datorată Fondului de Mediu, este extrem de împovărătoare, conducând la costuri ce nu pot fi susţinute de firme, ceea ce va genera o serie de intrări în insolvenţă, în special în cazul micilor producători locali sau al companiilor aflate într-un echilibru financiar precar. „Menţinerea prezentului cadru legislativ va adânci criza actuală a sistemului“, precizează autorii iniţiativei. 

Acţiunea a trecut de comisiile de specialitate din Senat, cu modificarea penalităţii de la 0,3 lei/kg, cât au cerut iniţiatorii, la 0,7 lei/kg. Totuşi, săptămâna trecută senatorii au respins raportul comisiilor şi au votat forma iniţială a proiectului. Următorul pas este trecerea iniţiativei prin Camera Deputaţilor.

 „După votul din Senat, sperăm să se mobilizeze şi cei din Camera Deputaţilor ca să o voteze până în 11 noiembrie, când Parlamentul intră în alegeri. Dacă nu parcurge anul acesta acest proces, penalitatea rămâne tot 2 lei/kg, cu influenţe nefavorabile“, spune Marius Marin, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Prefabricate din Beton Prefbeton, care a făcut o serie de petiţii cu privire la reducerea penalităţii.

Ameninţări cu taxe mărite

De cealaltă parte, reprezentanţii guvernului susţin că modificarea legii, prin reducerea penalităţii, va avea drept consecinţă creşterea taxelor locale.

„Ministerul Mediului cere respingerea acestui proiect de lege, deoarece creează prejudicii financiare grave autorităţilor publice locale, precum şi colectorilor şi reciclatorilor de ambalaje. În ultimă instanţă cetăţenii vor trebui să suporte aceste costuri suplimentare prin taxe şi impozite locale mărite semnificativ. Se pun în pericol programe de succes precum Rabla şi Casa Verde“, a declarat Raul Pop, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

La rândul lor, producătorii acuză AFM că foloseşte banii din amenzi pentru programe precum Casa Verde sau Rabla şi nu alocă deloc fonduri pentru colectarea separată a deşeurilor. Aceştia spun că producătorii şi statul român vor ajunge în imposibilitatea de a realiza ţintele de reciclare şi valorificare a deşeurilor asumate de România ca stat membru UE, în condiţiile în care 60% din deşeurile de ambalaje se află în gospodăriile populaţiei.

Criza din construcţii

Anul trecut, din cele zece OTR-uri autorizate de stat, opt au fost verificate şi amendate de AFM cu sume care au pornit de la 1,5 mil. euro şi au ajuns în cazul Eco-Rom, liderul pieţei, la 9,8 mil. euro, potrivit Prefbeton.

În urma controalelor AFM s-a constatat că, în realitate, capacitatea de colectare a deşeurilor din sticlă şi lemn este mult mai mică. Asociaţia patronală spune că un producător mediu care pune paleţi de lemn pe piaţă, paleţi care au între 15 kg şi 40 kg, are de plătit, dacă nu reciclează un palet, de la 30 de lei la 80 de lei. Un astfel de producător pune minim 100.000 de paleţi pe piaţă, iar la final de an trebuie să plătească de la 3 mil. lei la 8 mil. lei.

În situţia actuală, producătorii spun că în 25 ianuarie, când trebuie să plătească diferenţa dintre obiectivul de valorificare şi cantităţile de deşeuri de ambajale valorificate efectiv, mulţi vor apela la faliment. Consecinţa, spune producătorii de materiale de construcţii, va fi concedierea angajaţilor şi chiar dispariţia unor ramuri de producţie unde ponderea costului aferent ambalajului este semnificativă în costul final al produsului.

În plus, colectorii au profitat de pe urma cererii crescute pentru reciclarea materialelor şi au crescut tarifele de aproape cinci ori în ultimul an, potrivit lui Marin.

„Dacă se reduce penalitatea, în momentul în care reciclatorii vor creşte tarifele peste o anumită valoare, poţi să renunţi la contract şi să plăteşti penalităţile“, concluzionează vicepreşedintele Prefbeton.

56% din cele circa un milion de tone de ambalaje introduse anual pe piaţă sunt reciclate şi valorificate, ţinta fiind de 60%