Potrivit unei anchete realizată de Reuters, crescătorii chinezi de nurci, grav afectaţi din cauza interdicției comerțului cu animale sălbatice de la începutul pandemiei, au reînceput să crească valoroasele animale, deoarece comercianții au crescut prețurile cu până la o treime, conform lastampa.it
Danemarca, cel mai mare exportator de blană de nurcă din lume, a sacrificat aproximativ 15-17 milioane de animale la începutul lunii noiembrie, după ce unele specimene au dat rezultate pozitive pentru o formă mutantă a coronavirusului, suscitând îngrijorarea că tulpinile rezistente la vaccin s-ar putea răspândi la oameni. Înainte de acest masacru planificat, China era al doilea mare producător de blană de nurcă. Acum a avansat, ocupând primul loc.
O abordare de toleranță zero la noile riscuri de infecție
Beijingul a demonstrat o abordare de toleranță zero la noile riscuri de infecție, monitorizând carnea și fructele de mare congelate importate și izolând comunitățile ori de câte ori apar noi focare. Însă nu a luat măsuri decisive împotriva fermelor sale de nurcă, despre care cercetătorii spun că ar fi aproximativ 8.000 pentru un total de aproximativ 5 milioane de animale.
„Nu-mi fac griji că voi contracta virusul de la blana de nurcă, deoarece sunt sigur că guvernul chinez va face toate controalele necesare”, spune proprietarul magazinului Wang Zhanhui, mângâind o fâșie de blană neagră strălucitoare.
O părere diametral opusă este cea exprimată de grupurile de apărători ai animalelor din întreaga lume care au cerut interzicerea creșterii blănurilor, afirmând că pandemia COVID-19 demonstrează că agricultura intensivă nu este doar crudă, ci și periculoasă pentru sănătatea omului: „Când vine vorba de riscuri pentru sănătatea publică, aceste ferme și piețe sunt foarte asemănătoare cu piața animalelor vii din Wuhan, de unde se crede că ar proveni coronavirusului”, a declarat Jason Baker, vicepreședinte senior pentru Tratamentul Etic al Animalelor (PETA). Fermele de nurci sunt pline de animale bolnave, stresate și rănite și sunt terenuri fertile pentru boli.
Studiile sugerează, de asemenea, că nurcile sunt deosebit de predispuse la infecția cu coronavirus și pot retransmite virusul la oameni. „Dacă obiectivul este cel de a reduce riscurile de transmitere, atunci existenţa acestor ferme de nurci reprezintă un mare risc, deoarece face îngreunează gestionarea epidemiei și creează astfel rezerve mari de musafiri sensibili la virus”, a declarat Francois Balloux, profesor de biologie computațională la University College London și coautor al unei lucrări recente despre transmiterea COVID-19 la nurcă.
Numai că în timp ce autoritățile au intensificat controalele și au oferit unor crescătorii mai mari teste gratuite pentru coronavirus, este puțin probabil ca Beijingul să reuşească să anihileze o industrie care generează 50 de miliarde de dolari pe an numai în China.
Realitatea este că furnizorii și comercianții chinezi de nurcă care au avut de suferit în ultimii ani din cauza scăderii cererii externe și care acum observă în schimb o creștere semnificativă a prețurilor, sărbătoresc. „A fost fantastic”, a spus Wang He, un comerciant și crescător din Shangcun, ale cărui câștiguri au crescut cu 30-50 la sută de când prețul nurilor a crescut după ce Danemarca a ordonat sacrificarea tuturor animalelor sale.
Mulți fermieri chinezi se gândeau să-și abandoneze definitiv afacerea, a declarat Zhao Yangang, un alt comerciant de nurcă. „Se pregăteau să oprească reproducerea, însă acum, când piețele au început să se miște astfel şi-au schimbat ideea”.
China este perfect conștientă de riscurile pentru sănătate pe care le prezintă creșterea intensivă a nurcilor, animale despre care se știe că sunt sursa unor boli infecțioase, precum rabia. Prin urmare, majoritatea fermelor mari sunt supuse unor regimuri stricte de vaccinare și igienă. Însă nu există controale mai ample, deoarece acest tip de activitate reprezintă un mod relativ ieftin pentru guvernele locale de a atenua sărăcia în comunitățile rurale și în provincii precum Hebei, unde devin oportunități de câștig pentru muncitorii chinezi concediaţi şi care lucrau în sectorul industrial.