„Nu putem avea o altă explicaţie pentru faptul că nici cu ocazia bugetului pentru anul 2018 cele două ministere nu au luat nicio măsură pentru protejarea medicamentelor generice ieftine, a căror dispariţie de pe piaţă este confirmată de entităţi independente,” declară Adrian Grecu, preşedintele APMGR. Conform companiei de cercetare şi studii de piaţă CEGEDIM, 60% din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare sunt medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi şi în marea lor majoritate fabricate în România
„Toate avertismentele medicilor şi industriei sunt pur şi simplu ignorate de Ministrul Sănătăţii Florian Bodog şi cel al Finanţelor, Ionuţ Mişa, deşi criza medicamentelor ieftine afectează în principal pe cei mai năpăstuiţi dintre români, pe bătrâni şi pe bolnavii cronici şi are un efect catastrofal asupra liniilor de producţie ale fabricilor locale. Este neînţeles cum doi miniştri social-democraţi acţionează împotriva propriului electorat şi a programului de guvernare,” declară și Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.
APMGR şi PRIMER consideră că impunerea taxei clawback asupra medicamentelor ieftine este principala cauză a dispariţiei acestora.
„Am înţeles constrângerile bugetare care au dus la introducerea acestei taxe, dar nu putem fi de acord cu aplicarea acesteia în mod uniform, în condiţiile în care nu medicamentele ieftine sunt acelea care cresc cheltuielile statului,” a declarat Grecu. „Prin continuarea acestei politici, Ministrul Sănătăţii şi Ministrul Finanţelor Publice prejudiciază bugetul de stat, pentru că unele medicamente ieftine sunt pur şi simplu înlocuite cu variante mai scumpe,” adaugă Grecu.
APMGR şi PRIMER consideră că recentele acuzaţii vehiculate în mass media de foşti oficiali din domeniul sănătăţii, care acuză nediscriminat companiile farmaceutice de promovarea unor interese pur comerciale, sunt absurde. „Nu companiile farmaceutice sunt acelea care au alocat pentru consumul cu medicamente un buget rămas la nivelul anului 2012. Nu acestea au gândit o taxă clawback care se aplică în mod uniform şi medicamentelor care costă mii de euro şi celor ieftine şi care duce la dispariţia de pe piaţă a celor din urmă”, mai spune Grecu.
APMGR şi PRIMER consideră că susţinătorii unei taxe clawback aplicate uniform în numele protejării bugetului de stat nu fac decât să fie părtaşi la distrugerea economiei româneşti. „De criza medicamentelor ieftine beneficiază anumite corporaţii şi anumiţi distribuitori, în detrimentul producătorilor locali şi spre paguba pacientului român”, completează Dragoş Damian.
„Fabricile de medicamente din România sunt un sector economic cu înalta valoare adăugată, plătesc taxe şi impozite în ţară, au creat mii de locuri de muncă pentru personal de înalta calificare şi asigură medicamente esenţiale pentru pacienţii români, dar sunt complet ignorate de autorităţi,” adaugă Damian. „Nu cerem favoruri, cerem un tratament egal. Nu e corect să stăm la aceeaşi masă, unii să mâncăm fasole, alţii icre negre, dar nota de plată să fie împarţită egal,” spune Damian. Producătorii români de medicamente asigură 8.000 de locuri de muncă şi plătesc la Bugetul de Stat doar taxe pe salarii în valoare de aproximativ 80 milioane euro anual.
APMGR şi PRIMER consideră că atât Ministrul Sănătăţii cât şi Ministrul Finanţelor Publice trebuie să acţioneze imediat sau să-şi asume răspunderea pentru problemele de sănătate ale celor care nu-şi vor mai găsi medicamentele de zi cu zi şi pentru cei care-şi vor pierde locurile de muncă în fabricile româneşti de medicamente.
„Am făcut un apel către Prim-Ministrul Mihai Tudose pentru a sprijini eforturile noastre de a suspenda taxa clawback pentru medicamentele ieftine. Sperăm să o facă înainte ca lipsa de reacţie a celor doi miniştri să aibă efecte catastrofale asupra populaţiei şi economiei”, adaugă Adrian Grecu.
