Cele două organizații au decis să nu participe la întâlnirile grupului de lucru constituit prin Ordinul ministrului sănătății nr. 339/16.03.2018 și care are drept obiectiv modificarea legislației clawback, înainte ca aceste măsuri să fie implementate.
„Industria noastră este un pacient care sângerează. Trebuie să oprim hemoragia înainte de a ne gândi la un tratament pe terment lung,” declară Adrian Grecu, Președintele APMGR. „Suntem deja în criză, a dovedit-o criza imunoglobulinelor, a medicamentelor imunologice şi cea a celor oncologice, iar autoritățile trebuie să acționeze acum, înainte de a pierde iar câteva luni în discuții pentru o soluție pe termen lung,” adaugă Grecu.
Anunțat cu o jumătate de an în urmă de către fostul ministru al sănătății, Florian Bodog, grupul de lucru a fost constituit formal acum două luni de zile de către actualul ministru, Sorina Pintea, și a fost convocat pentru prima ședință abia în această săptămână. Între timp, procentul ‘’p’’ al taxei clawback a atins consecutiv, în două trimestre, nivelul de 24% și este de așteptat să crească până aproape de 30% până la sfârșitul acestui an.
Cheltuielile cu medicamentele au continuat și continuă să crească, doar anul trecut fiind introduse 33 de noi molecule care au adus un consum suplimentar de circa 1 miliard de lei, fără a fi alocate fonduri suplimentare de la bugetul de stat. Alte 11 noi molecule, în principal inovative, așteaptă în acest moment aprobarea pentru includerea pe lista medicamentelor compensate, ceea ce va duce, conform estimărilor producătorilor, la un consum suplimentar anual de aproximativ 40 de milioane lei, care este acoperit exclusiv din taxa clawback.
„Avem de-a face cu o politică absolut greșită a autorităților, care impun o taxă clawback care se aplică în mod uniform și medicamentelor care costă mii de euro și celor ieftine. În plus, producătorii de medicamente generice plătesc prin taxa clawback un consum de care nu sunt responsabili, acesta fiind alimentat în special de costurile medicamentelor inovative. Efectul este criza medicamentelor ieftine, care îi afectează, în principal, pe cei mai năpăstuiţi dintre români, pe bătrâni și pe bolnavii cronici,” declară Dragoș Damian, Director Executiv PRIMER. „Iar liniile de producție din România nu pot supraviețui unei taxe suplimentare pe vânzări de 24%”, adaugă Damian.
APMGR și PRIMER consideră că autoritățile trebuie să implementeze imediat calculul diferențiat al taxei clawback, începând cu 1 iulie 2018, sau să scutească medicamentele sub 25 de lei de la calculul acestei contribuții și să introducă noi molecule doar prin contracte cost-volum sau prin alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul de stat. Orice întârziere va avea efecte catastrofale, având în vedere că peste 2.300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă în perioada următoare, 60% dintre acestea fiind medicamente sub 25 de lei, utilizate de peste 8,5 milioane de pacienți și, în marea lor majoritate, fabricate în România.