Fac planuri, tatonează, caută piețe, negociază. Producătorii locali de medicamente au prins gustul exportului. Care este acum pulsul pieței?
Încotro se îndreaptă o piață evaluată la aproximativ 2,5 miliarde de euro? Într-un cuvânt: export. Cifrele au arătat că piața locală de medicamente încă se simte bine, chiar dacă în ultimii ani volumele comercializate la intern au scăzut cu aproximativ 15%. Iar cauzele sunt multiple.
Pentru Antibiotice Iași, unul dintre cele mai cunoscute branduri românești (deținut de stat), „dezvoltarea piețelor externe este absolut necesară, în condițiile în care piața românească este limitată din punctul de vedere al posibilităților de dezvoltare“, iar mediul economic și cadrul legislativ nu favorizează companiile din industria farmaceutică.
„Important este că în ultimii doi ani am reușit să creștem exportul de produse finite cu 50%“, spune Mihai Stoian, manager dezvoltare afaceri Antibiotice. Așadar, 2011 a însemnat pentru companie o cifră de afaceri de 18 milioane de dolari numai din export, adică 20% din total. În mod cert, politica de prețuri, întârzierile la plata medicamentelor decontate și taxa clawback determină și alți mari producători să caute noi piețe la export.
Europharm Brașov, cel mai mare exportator în 2011
În timp ce Antibiotice a trasat un plan până în 2016, când exportul ar trebui să atingă valoarea de 25 milioane de euro, principalele piețe fiind atât Uniunea Europeană, cât și SUA și Rusia, Europharm Brașov, un alt mare producător deținut de gigantul GlaxoSmithKline (GSK), își consolidează businessul: numai în 2011 aproape că a dublat numărul țărilor unde exportă medicamentele fabricate în România.
De altfel, anul trecut, potrivit INS, Europharm a fost desemnat cel mai mare exportator de medicamente, 60% din producție fiind destinată exclusiv piețelor externe. Nu e de mirare, având în vedere că, din 1998 și până acum, GSK a investit 106 milioane de dolari numai în această fabrică. „Europharm a evoluat de la producerea de mărci generice, exclusiv pentru piața locală, către poziția de fabrică integrată la nivel mondial. Anul trecut au fost produse aici 46 de milioane de cutii de medicamente“, nuanțează Pascal Prigent, directorul general al GSK România. Cu mențiunea că la Brașov se produc 16 branduri de vitamine și minerale, analgezice.
Exportul însumează 150 mil. euro
Acum, valoarea totală a medicamentelor care ies din România depășește 150 milioane de euro, mult mai puțin față de importuri, care au ajuns la 1,8 miliarde de euro, conform datelor din piață. Cu paranteza că în România funcționează circa 30 de fabrici de medicamente, care produc peste 300 milioane de unități de generice în fiecare an. Reprezentanții Asociației Producătorilor de Medicamente Generice au atras atenția, încă de anul trecut, că țara noastră „nu este capabilă“ să valorifice existența acestor fabrici la nivel local, cei mai mulți producători mizând pe profitul din export.
Singurul dezavantaj legat de piețele externe se referă la faptul că medicamentul românesc riscă să fie comercializat sub prețul pieței externe din cauza politicii de prețuri din România. Medicamentele fabricate la noi ajung acum în 90 de țări, principalele piețe fiind Rusia, Ucraina, SUA, UE, dar și Australia și Japonia. „Exporturile paralele s-au exacerbat: în mod particular cele care se fac prin farmacii. Analizele de piață nu pot separa exporturile paralele de consumul intern, totuși, se estimează că ele acoperă 20%-25% din piața farmaceutică totală“, oferă un amănunt Dragoș Damian, CEO Terapia Ranbaxy.
Concluzionând, exportul este mai mult decât o „gură de oxigen“ pentru cei care se lovesc de cadrul legislativ și lipsa lichidităților din România. „Toate companiile caută formula magică de a-și conserva și crește profitabilitatea și cota de piață, se reinventează, vin cu abordări noi sau alianțe cu alte domenii“, explică Octavian Popa, director financiar al MSD România.
În acest context, Antibiotice se pare că a găsit formula magică pentru produsul Nistatină (o substanță utilizată în prepararea de forme farmaceutice și în industria cosmetică). În următorii ani ar putea să devină lider modial pe piața acestui produs – acum aflându-se pe locul doi -, cea mai importantă sursă de profit fiind, în acest caz, America. „Nu este un vis, ci o realitate“, spun oficialii companiei.
