auto vor transfera o parte din presiunea pe care o simt pe pietele de desfacere, catre furnizori. Acestia sunt din ce in ce mai constansi sa-si reduca costurile de productie. Cum reducerea costurilor devine conditie de supravietuire, furnizorii sunt, practic, fortati sa caute locatii care ofera forta de munca ieftina si calificata.Mai mult, cresterea cererii de automobile in tarile foste comuniste ii stimuleaza pe fabricantii auto sa deschida unitati de productie pe aceste piete, lucru care constituie un motiv in plus pentru migratia furnizorilor de piese. Rusia este cea mai mare piata de desfacere, cu peste 1,2 milioane de automobile vandute anul trecut. Urmeaza Polonia, cu 384 de mii de masini, Ungaria, cu 228 de mii de automobile vandute si Cehia (168 de mii de bucati).Aproape noua din zece furnizori de piese auto, cu vanzari anuale de peste 100 de milioane de euro, au unitati de productie sau au migrat definitiv catre Europa de Est. Studiul observa ca furnizorii mai mici, cu cifre de afaceri de sub 100 de milioane de euro, au migrat intr-o proportie mult mai mica (34%) catre estul Europei sau China. Dintre proiectele desfasurate in aceste zone, peste doua treimi (69%) reprezinta investitii greenfield, iar restul, achizitii ale unor fabrici deja existente. Fata de China, Europa de Est prezinta mai multe avantaje. Este aproape de centrele de asamblare din Europa de Vest si prezinta garantii seriose privind protectia licentelor. Producatorii occidentali se tem de furtul de tehnologie, care a devenit „sport national” pentru companiile chinezesti. Diferentele culturale si lingvistice joaca si ele un rol major in decizia de a investi in China. Mai mult, coruptia si birocratia sunt mult mai scazute in Europa de Est fata de China. Cu alte cuvinte, in China, riscurile sunt pe masura profiturilor, in timp ce in estul Europei, producatorii se pot astepta la venituri mai mici, dar mai sigure. Nu toate tarile din estul Europei au acelasi potential de atragere a investitorilor. Cehia este preferata producatorilor de piese auto, urmata de Ungaria, Slovacia si Polonia. Traditia industriala a fostei Cehoslovacii atrage ca un magnet producatorii de piese auto, la fel ca si pietele in continua crestere ale Poloniei si Ungariei. Romania se afla in partea a doua a clasamentului, la egalitate cu Ucraina si inaintea Bulgariei, Rusiei si Vietnamului. Dintre tarile industrializate, Japonia se afla in cea mai proasta situatie, neavand perspective de dezvoltare a sectorului de piese auto. Un lucru remarcabil, mentionat de studiul Ernst & Young, este ca in afara de China si Europa de Est nu exista alte zone ale lumii care sa fie atractive pentru producatorii de piese auto. Europa de Vest se afla in cea mai proasta situatie; nici o firma intervievata pentru realizarea studiului nu a mentionat ca intentioneaza sa-si dezvolte unitatile de productie in aceasta regiune. Cele mai lovite vor fi Germania si Franta, tari cu sectoare importante de producere a pieselor auto, dar si cu salarii mari si piete ale muncii inflexibile. Singurul avantaj comparativ al acestor state consta in calificarea exceptionala a muncitorilor, care incetineste, dar nu stopeaza, migratia catre est. Totusi, sectorul auto nu va disparea din peisajul economic vest-european. Activitati precum cercetarea-dezvoltarea vor ramane pe loc sau chiar se vor dezvolta.In concluzie, studiul mentioneza doi factori majori care determina migratia catre est si destinatia finala a unitatilor de productie din industria auto. Primul se refera la avantajele referitoare la costul de productie, iar al doilea tine de calificarea fortei de munca. La ambele capitole, Romania are un punctaj mediocru.