Producția de alimente din UE, în pericol. Fermierii au de-a face cu tot mai multe dificultăți, iar fabricile continuă să se închidă

Sursă: Unsplash

Fermierii europeni au de-a face cu o situație care devine din ce în ce mai dificilă. Aceștia au decis să renunță la culturile de seminţe oleaginoase în favoarea celor de mazăre, pentru a putea face faţă crizei în creştere a îngrăşămintelor.

Producția de alimente din UE, în pericol. Fermierii au de-a face cu tot mai multe dificultăți, iar fabricile continuă să se închidă

Fermierii europeni fac eforturi pentru a folosi mai puţin din nutri­enţii vitali pentru culturi de bază, precum grâul şi rapiţa. Acest lucru evidenţiază ameninţa­rea continuă pe care criza îngrăşă­mintelor o constituie pentru produc­ţia de alimente.

Totodată, multe dintre fabricile de îngrăşă­minte ale Europei s-au închis în con­diţiile în care războiul purtat de Rusia în Ucraina pune presiune pe aprovizionarea cu gaze, scrie bloomberg.com

Unii fermieri şi-au asigurat îngră­şă­minte pentru culturile de anul a­cesta înainte ca preţurile să urce dra­matic, însă acum aceştia se confruntă cu facturi mult mai mari odată ce încep să planteze pentru următoarea recoltă. Mai mult, scumpirea energiei face mai costisitoare lucrul cu trac­torul şi uscarea cerealelor, riscând să alimenteze şi mai mult inflaţia ali­mentară.

„Este imposibil să faci planuri”, a declarat un fermier din Polonia, potrivit sursei menționate.

Producţia de cereale a UE a scăzut cu 9% în acest an

De asemenea, un analist de la Strategy Grains a explicat că producţia de cereale a UE a scăzut cu 9% în acest an, iar deşi este prea devreme pentru a şti cum vor fi recoltele de anul viitor, fermierii se vor reorienta probabil către culturi care necesită mai puţine îngrăşă­minte.

Criza dă dureri de cap şi crescă­torilor de animale, pentru că mulţi aplică îngrăşăminte pe păşuni. Vacile produc mai puţin lapte în lipsa dietei potrivite, iar fermierii se tem că vor fi nevoiţi să-şi vândă o parte din efec­tivele de animale.

Fermierul britanic Richard Bramley şi-a redus utilizarea de îngrăşăminte pe bază de azot în ultimele două sezoane şi speră că noi echipamente îl vor ajuta să o reducă şi mai mult. Acesta a cheltuit aproximativ 23.000 de lire sterline pe un senzor care detectează sănătatea plantelor şi aplică nutrienţi doar acolo unde este necesar.

Fermierii români, loviți în plin de creșterea prețurilor

Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat că agricultorii români se orientează din ce în ce mai mult către culturile ecologice, unde costurile sunt mai mici. Schimbarea are loc în contextul în care prețurile fertilizatorilor și carburanților înregistrează mai multe creșteri.

„N-aş putea spune cât la sută din agricultura românească este ecologică, pentru că o mare parte din fermele României sunt fermele de pe lângă casă, care nu sunt înregistrate la APIA şi nu iau subvenţii, dar sunt bio, pentru că acei oameni nu folosesc nicio substanţă. Cred că procentul de produse bio româneşti este mult mai mare decât în statisticile oficiale

Ne pregătim şi avem o perspectivă de creştere în perioada următoare, în concordanţă cu solicitările Comisiei Europene. La momentul actual aşteptăm un feed-back din partea Comisiei Europene pe ce am trimis noi ca date să vedem dacă vor rămâne acestea sau dacă ţinta va deveni mai ambiţioasă”, a declarat Sorin Moise pentru agerpres.ro.