Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică, producția de cărbune net a României a totalizat, în primele şapte luni ale acestui an, 1,357 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 37,1%, mai mică faţă de cea din perioada similară din 2019.
În perioada menţionată, România a importat 226.200 tep cărbune net, cu 198.500 tep (46,7%) mai puţin faţă de cantitatea importată în ianuarie – iulie 2019, conform agerpres.ro
Principalele resurse de energie primară în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2020 au totalizat 17,7 milioane tone echivalent petrol, în scădere cu 2,647 milioane tep faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, producţia internă a însumat 10,322 milioane tone, în scădere cu 1,472 milioane tep, iar importul a fost de 7,383 milioane tep, arată datele centralizate de INS.
2020, un an de mari încercări pentru piața petrolului
Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, prezintă o analiză riguroasă benefică pentru a înțelege încotro se îndreaptă prețul petrolului în a doua parte a anuluim dar și pe termen mediu și lung.
Anul acesta a fost unul de mari încercări pentru participanții la piața petrolului. Scăderi dramatice ale prețului, de peste 75% pentru Brent (tranzacționat mai ales la Londra) și mergând chiar până la prețuri negative pentru WTI (în SUA) s-au întâmplat în condițiile unei acumulări nesustenabile de stocuri în timpul închiderii activității din primăvară. Revenirea a fost spectaculoasă: de la un minim de 16 dolari pe baril, Brent a mers peste 46 de dolari (recent nivelul său fiind în jur de 41) iar WTI de la -40 (!) la 43 de dolari pe baril, miercuri (ora 16) atingând 40 de dolari. Față de ”aventura” din prima parte a anului, vara a fost relativ liniștită, cu fluctuații de sub 10 dolari pentru fiecare baril.
Este limpede că, la nivel global, economia reală a suferit deformări profunde ale modului de operare, iar sectoare puternic consumatoare de petrol, între care transportul, în special cel aerian, sunt departe de nivelurile anterioare. De altfel OPEC a revizuit așteptările pentru cererea de anul acesta, vorbind de o scădere de 9.5 mil. de barili pe zi față de anul 2019, la 90.2 mil de barili pe zi. Frânarea activității în foarte multe centre urbane și limitarea mobilității discreționare e în continuare un factor relevant. Pe de altă parte, o scădere de aprox. 10% a cererii este totuși mai redusă față de scenariile mult mai pesimiste din primăvară, iar datele săptămânale ale API (American Petroleum Institute) au arătat o reducere neașteptată a stocurilor, cu 9.5 mil. de barili, însemnând o șansă de echilibrare fie și în parte a pieței, dacă tendința va continua.