Astfel, în primele 11 luni din 2013 au fost instalate proiecte regenerabile cu o capacitate de peste 1.400 de MW, care s-au adăugat la cei 2.335 de MW care erau în sistem până la acea dată.

Prin urmare, 2013 va rămâne în istoria sectorului energetic românesc drept anul când s-au instalat cele mai multe proiecte de electricitate din surse regenerabile.

Cel mai spectaculos salt a fost înregistrat în domeniul energiei fotovoltaice, unde existau la finele lunii noiembrie 2013 proiecte de 740 de MW, de 15 ori mai mult decât la sfârșitul anului 2012, când existau panouri fotovoltaice de doar 49 de MW.

În privința eolienelor, proiectele au ajuns la 2.459 de MW, față de 1.822 de MW la finele anului 2012.

În sistem mai există microhidrocentrale de 505 de MW, față de 405 MW în decembrie 2012, și centrale pe biomasă de 53 de MW, față de 40 de MW în 2012.

Însă avântul luat de investițiile în producția de energie din surse regenerabile va frâna în acest an, după ce Guvernul a decis să reducă subvențiile sub forma certificatelor verzi pe care le vor primi proiectele noi. Potrivit Hotărârii de Guvern 994/2013, publicată în Monitorul Oficial din 16 decembrie, noile proiecte care intră în sistem de la 1 ianuarie 2014 primesc mai puține subvenții.

De ce s-au redus subvențiile

După boomul din 2013, continuarea dezvoltării acestei piețe ar fi însemnat și o creștere spectaculoasă a facturilor plătite de consumatorii finali.

Aceasta deoarece schema de sustinere a energiei regenerabile înseamnă acordarea de certificate verzi producătorilor, pe care aceștia le vând pe o piață specializată, unde obțin astfel un venit în plus față de prețul propriu-zis al energiei. Furnizorii clienților finali sunt obligați să cumpere un anumit număr de certificate verzi și transferă în factura finală costurile cu achiziția certificatelor.

Prin urmare, consumatorii finali, respectiv populația și industria, sunt cei care plătesc aceste subvenții. Iar înmulțirea proiectelor de energie regenerabilă înseamnă, prin urmare, facturi mai mari.

Ne-am atins deja ținta pentru 2020
România a instituit această schemă întrucât și-a asumat ca 24% din consumul său intern brut de energie să provină din surse regenerabile în anul 2020, față de 17%, cât era în 2005. Oficialii Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) au anunțat încă din luna noiembrie 2013 că România și-a atins deja ținta și că este cazul să mai taie din subvenții.

Schema promovată de România până anul trecut era cea mai generoasă din UE. Potrivit acesteia, producătorii de energie eoliană primeau două certificate verzi pentru fiecare MWh livrat în rețea, cei din sectorul fotovoltaic beneficiau de șase certificate, iar cei care dețineau microhidrocentrale primeau trei certificate verzi.

Aceste subvenții, aplicate din 2011, au atras ca un magnet mii de proiecte, așa că piața a luat o amploare deosebită, sectorul energiei verzi fiind singurul unde s-au investit miliarde de euro în ultimii ani. Potrivit Asociației Producătorilor de Energie Eoliană (RWEA), investițiile în sector au depășit 4,5 miliarde de euro.

Revenind la impactul subvențiilor în prețul final, acest boom a dus și la o creștere spectaculoasă a facturii, iar oamenii s-au trezit că plătesc, pe lângă prețul propriu-zis al energiei, încă 10% pentru certificatele verzi. În cazul industriei, ponderea certificatelor verzi este și mai mare, întrucât consumul de energie este superior.

Cum s-au redus subvențiile
Pentru a tempera creșterea facturilor, Guvernul a decis, la 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017-2020 acordarea unui număr de certificate verzi.

Astfel, proiectele fotovoltaice primesc doar patru certificate verzi pe MWh, față de șase certificate, ca până acum. Proiectele eoliene beneficiază de doar un certificat din două, iar microhidrocentralele, de două certificate din trei, cum era până în prezent.

În plus, noile proiecte care intră în sistem după 1 ianuarie 2014 primesc din start mai puține subvenții. Potrivit Hotărârii de Guvern 994/2013 din decembrie, parcurile fotovoltaice noi mai primesc doar jumătate din subvențiile de până acum, respectiv trei certificate din șase.

În cazul parcurilor eoliene, numărul certificatelor se reduce cu 0,5 certificate până în 2017 și 0,25 certificate începând cu anul 2018. Prin urmare, noii investitori vor beneficia de doar 1,5 certificate verzi până în 2017 și de 1,75 certificate, din anul 2018.

De asemenea, microhidrocentralele primesc și ele cu 0,7% mai puține certificate verzi pe MWh, respectiv doar 2,3 certificate pentru centralele noi.
Sursa: Agerpres