Gazprom anticipează creșterea producției de gaze naturale
Grupul rus Gazprom, sub conducerea directorului său general, Alexei Miller, a anunțat că producția de gaze naturale a companiei va crește în acest an cu 61 de miliarde de metri cubi (bcm), ajungând la aproximativ 416 miliarde de metri cubi.
Această creștere semnificativă vine ca urmare a scăderii istorice a producției din 2023, când aceasta a fost redusă cu 13%, pe fondul diminuării exporturilor către Europa – tradiționalul său partener principal de afaceri.
Declinele livrărilor de gaze către Europa sunt legate de deteriorarea relațiilor cu Occidentul, ca urmare a războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale.
Gazprom și-a orientat strategia către alte piețe
Potrivit lui Miller, Gazprom și-a orientat strategia către alte piețe, având în vedere că Europa a devenit o sursă mai puțin stabilă de venituri.
În acest context, exporturile către China vor crește ușor, ajungând la 31 de miliarde de metri cubi în 2024, față de 30 de miliarde de metri cubi planificați inițial.
Cu toate acestea, negocierile pentru o expansiune semnificativă a vânzărilor de gaze către China, inclusiv prin intermediul conductei Power of Siberia 2, nu au avut succes, din cauza unor divergențe legate de prețuri și alte aspecte comerciale.
Compania s-a concentrat și pe piața internă low-cost
Gazprom a mai anunțat că s-a concentrat și pe piața internă low-cost, unde a reușit să atingă un record de livrări către consumatorii din Rusia, cu un volum de 390 de miliarde de metri cubi de gaze în 2024.
În plus, compania și-a extins livrările către fostele republici sovietice, inclusiv Kazahstan, Uzbekistan și Kârgâzstan, într-un efort de a compensa scăderea veniturilor din exporturile către Europa.
Ucraina nu va mai tranzita gazul rusesc
Începând cu 1 ianuarie 2025, Ucraina va opri tranzitul gazului rusesc, o decizie care va afecta semnificativ nu doar țara, ci și statele europene dependente de acest flux de energie.
Premierul ucrainean, Denis Șmîhal, a confirmat că acordul cu Rusia va înceta și nu va fi extins, iar Ucraina va accepta doar acorduri de tranzit pentru gazul care nu provine din Rusia.
Această măsură vine în contextul unui conflict prelungit cu Moscova și a unei decizii politice clare de a reduce dependența Europei de resursele rusești.
Printre țările care vor resimți cel mai puternic impact se află Slovacia, Ungaria și Austria, care se bazează într-o proporție semnificativă – aproximativ 65% – pe ruta ucraineană de tranzit. Aceste țări au încercat să influențeze decizia Ucrainei, exprimându-și opoziția față de încheierea acordului, însă nu au avut succes.
În schimb, Ucraina a menționat că va accepta tranzituri de gaz doar dacă provine din surse non-rusești, blocând astfel orice posibilitate de a obține gaz rusesc prin intermediar.
Pe de altă parte, Ucraina se confruntă și cu consecințe economice semnificative. Închiderea acestui acord va duce la o pierdere estimată de 0,5% din PIB-ul anual al țării, un impact semnificativ într-un context economic deja complicat din cauza războiului.
