Producţia de gaze a scăzut în ianuarie 2025. Importurile s-au majorat cu 46,5%
În schimb, în prima lună a acestui an, importurile de gaze au înregistrat o creștere de 46,5% (adică cu 50.200 tep) față de ianuarie 2024, ajungând la 158.100 de tone echivalent petrol.
Conform prognozelor realizate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), se estimează că producția de gaze naturale va înregistra o creștere anuală medie de 1,7% până în 2027. Astfel, în ultima Prognoză a echilibrului energetic, pentru anul 2025 a fost prevăzută o producție de 7,79 milioane tep (o creștere de 1,5%), pentru 2026 o producție de 7,907 milioane tep (o creștere de 1,5%) și pentru 2027 o producție de 8,176 milioane tep (o creștere de 3,4%).
În ceea ce privește importurile, se preconizează o scădere treptată, cu un ritm mai accentuat până în anul 2027 (o diminuare de 6%), în concordanță cu creșterea producției, datorită intrării în exploatare a unor noi capacități, dar și cu menținerea tranzitului către piețele externe.
CNSP estimează, pentru 2025, importuri de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%).
În 2023 și 2024, România a produs mai multă energie eoliană decât energie din cărbune
În 2023 și 2024, România a produs mai multă energie eoliană decât din cărbune. În 2023, energia eoliană a reprezentat 14,1% din totalul producției, în timp ce centralele pe cărbune au produs doar 13,4%. Deși nu sunt încă date pentru ultimele două luni din 2024, experții spun că acest trend a continuat, deoarece sfârșitul anului este, de obicei, mai favorabil pentru energia eoliană.
În 2023, cărbunele a contribuit mai mult doar în sezonul cald, când producția de energie eoliană este mai mică. În plus, seceta a redus producția de energie hidro, iar producția de energie nucleară a fost afectată de lucrări de mentenanță și avarii, posibil din cauza nivelului scăzut de apă necesar pentru răcire.
Se estimează că în 2025 diferența dintre energia eoliană și cea pe bază de cărbune va crește. Același trend se observă și în Europa, iar un raport al EMBER arată că tranziția energetică este în plină desfășurare.
În 2024, România a fost nevoită să importe multă energie pentru a-și acoperi necesarul
Pe 1 ianuarie 2024, România avea o capacitate instalată de 2.760 MW pentru energie pe bază de cărbune, 3.095 MW pentru energie eoliană și 1.853 MW pentru energie solară.
În 2023, au fost adăugate încă 70 MW în eolian și 310 MW în solar. Aportul prosumatorilor (persoane care produc și consumă energie) a crescut în 2024 cu 950 MW, ajungând la 2.337 MW. Totuși, o mare parte din energia lor nu este măsurată și nu apare în statistici, ceea ce explică parțial ponderea mică a energiei solare în 2023 (doar 1,88%).
Chiar dacă România are capacitate de 2.760 MW pe bază de cărbune, în 2024 nu s-a ajuns niciodată la acest nivel, iar producția nu a depășit 1.400 MW. În același timp, România a fost nevoită să importe multă energie pentru a-și acoperi necesarul. Deși nu există o explicație oficială, cauza probabilă este costul mare de producție internă, iar importurile sunt mai ieftine decât energia produsă din cărbune.
