Pastele fainoase reprezinta unul dintre primele produse din grau care au patruns in consumul populatiei. In secolul al XV-lea, germanii ii invata pe italieni sa le obtina, iar in 1800 se inventeaza primele dispozitive mecanice de fabricare, favorizand aparitia unei adevarate industrii. Pastele au in compozitie o substanta numita semolina, obtinuta din grau dur (diferit de graul pentru panificatie). Aceasta, prin continutul ridicat de substante proteice (gluten), confera pastelor consistenta si elasticitate atunci cand intra in contact cu apa fierbinte.
La nivelul ofertei prezente pe piata se pot face deosebiri din punctul de vedere al compozitiei, al formei si destinatiei in consum. Astfel, de la produse ce au in continut numai faina si sare, se poate ajunge la produse cu o compozitie foarte complexa. In general, in functie de forma, se identifica paste lungi (spaghete, macaroane, lasagne) si paste scurte (spirale, tuburi striate, scoici striate, taitei, fidea, melci). O categorie aparte o constituie pastele umplute (cu carne sau ciuperci) numite ravioli sau tortellini. Pastele fainoase pot fi consumate in supe, ciorbe, budinci, cu fel de mancare de sine statator, cu diferite ingrediente, cu sosuri, carne, branza, cascaval, legume clasice (rosii, ardei, varza, cartofi, gogosari etc.), cat si ca desert (budinca, cu lapte, cu branza si zahar).
In Romania, consumul mediu anual este de 1,5 kg/persoana, situandu-se la o distanta considerabila fata de cel inregistrat in Italia, de 30 kg/persoana, sau in SUA, de 8,6 kg/persoana.
Firma „Diaco Spania” a intrat pe piata romaneasca in 1995 si reprezinta unicul importator de paste fainoase din Spania, comercializate sub marca Gallo. Volumul anual al desfacerilor se situeaza la un nivel de 60 mii tone. Produsele se adreseaza atat consumatorilor individuali, cat si unitatilor de alimentatie publica, existand o abordare diferentiata, mai ales in ce priveste modul de portionare (cantitatea ambalata).
Referindu-se la preferinte, directorul societatii, Oscar Ruiz Chercoles, afirma ca pastele umplute nu sunt suficient de cunoscute de catre populatie, ele fiind, in general, destinate restaurantelor. Acelasi interlocutor este de parere ca la nivelul pietei pastelor fainoase trebuie facuta o distinctie esentiala intre pastele care au la baza semolina (faina obtinuta din grau dur) si cele care folosesc in principal faina de panificatie. Acestea din urma se gasesc in oferta producatorilor autohtoni si din acest motiv produsele romanesti sunt considerate produse cu un nivel calitativ redus. La nivelul dificultatilor intampinate se evidentiaza in primul rand lipsa unui cadru legislativ coerent, fapt care genereaza de multe ori situatii de incertitudine.
„Consumatorul roman nu constientizeaza aceasta diferenta, de cele mai multe ori el fiind mult mai receptiv la pret decat la calitate”, conchide acelasi interlocutor.
Concurenta este
acerba, dar neorganizata
„In general, piata este needucata si cu o frecventa slaba de consum, raportat la restul Europei”, apreciaza Giani Canschi, directorul companiei romano-germane PROPAST, Iasi. Cota de piata estimata de domnia sa este de aproximativ 4,9%. Fiind un produs alimentar de baza, el se regaseste in general in consumul intregului front de clienti, indiferent de segmentare. Totusi se constata tendinta de crestere a frecventei de consum de catre anumite categorii: persoane active,persoane cu varsta cuprinsa intre 18-45 ani, persoane cu venituri medii si mari. Volumul de vanzari pe anul 1998 a fost de aproximativ 7.000 tone. Dificultatile cu care se confrunta sunt de doua categorii: generale si specifice sectorului. Cele economice ar fi lipsa concurentei reale in amonte fata de produs (producatori de faina); pretul ridicat la energie electrica, termica si gaze, telefon, facand imposibila lupta egala pe o piata externa; lipsa surselor interne de materii prime specifice pastelor (grau dur).
Din categoria celor legislative, domnia sa aminteste: lipsa instrumentelor reale de urmarire si verificare a calitatii pastelor, indiferent de marimea producatorului; incapacitatea sistemului de a reduce economia subterana; ambiguitatea formularii legilor; lipsa unui program de coordonare care sa urmareasca evolutia masurilor de protectie si incurajare a producatorilor; politica valutara defectuoasa, care incurajeaza importul si descurajeaza exportul.
Cat despre concurenta, „este puternica, neorganizata, neloiala”. Se constata, in ultimii doi ani, aparitia a trei tipuri de producatori de paste fainoase. Producator mic: cu capacitate de productie mica (cu linii de productie discontinue), care are ca si teritoriu de vanzare zona locala, capacitate 2-10 tone/luna. Producator mediu: cu capacitate de productie medie (cu linii de productie discontinue, dar cu productivitate relativ marita), producatori de stat cu capacitati de productie relativ mari, dar cu forta de vanzare slaba, care au ca teritoriu de vanzare zona formata de la trei pana la cinci-zece judete, capacitate 10-100 tone/luna; producator mare, care are capacitati de productie mari, automatizate, performante (cu productivitate mare), care au ca zona de vanzare teritoriul national si nu numai, capacitate mai mare de 100 tone/luna.
Pangram SA, societate romano-germana din Resita, produce din 1994, paste fainoase cu ou, intr-o mare varietate de sortimente. Segmentul de piata vizat: piata nationala. Vanzarea este asigurata printr-o retea proprie de distributie in toata tara. Volumul anual al vanzarilor in 1998 a fost, dupa estimarea companiei, de 20 miliarde lei (2.500 tone).
„Piata de desfacere a pastelor fainoase este o piata in plina ascensiune, datorita calitatii crescute a produselor si a sortimentelor”, considera directorul de vanzari, Sorin Opris. Cota de piata estimata de domnia sa a fost in 1998, de 6%. „Una dintre dificultatile economico-legislative cu care ne confruntam ar fi cota prea ridicata de TVA de 22%. Concurenta privind pastele fainoase care au in componenta si ou este foarte mica, numai cele din import ne concureaza”, declara aceeasi sursa.

Diana Vranceanu, Fulvia Meirosu