Chiar dacă am stopa acum emisiile provenind de la combustibilii fosili, emisiile din producția de alimente ar crește temperatura globală cu 1,5 °C, arată o analiză publicată de Hannah Ritchie pe site-ul Freethink.
Renunțarea la combustibilii fosili ar trebui să fie prioritatea principală, dar șansele de a menține creșterea temperaturii sub 1,5°C până la sfârșitul secolului vor fi afectate de emisiile din producția de alimente.
Până la o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din sistemele noastre alimentare. Aceste emisii vin din diverse surse: defrișări și schimbarea utilizării terenurilor, emisii de la îngrășăminte și gunoi de grajd, metan de la bovine, metan din producția de orez, utilizarea energiei în ferme, emisii din lanțul de aprovizionare din procesarea alimentelor, refrigerare și transport.
Într-o lucrare publicată în Science, Michael Clark și colegii săi au analizat modul în care emisiile alimentare ar putea evolua în secolul viitor și au studiat dacă pot fi compatibile cu obiectivele noastre climatice globale.
Lumea va emite aproximativ 1356 de miliarde de tone de CO2 până în 2100
Într-un scenariu normal, autorii se așteaptă ca lumea să emită aproximativ 1356 de miliarde de tone de CO2 până în 2100. Să fie clar ce înseamnă asta: dacă mîine am înceta să ardem combustibili fosili și am elimina toate celelalte emisii, numai producția de alimente ne-ar duce la depășirea obiectivului nostru de 1,5°C până la jumătatea secolului, scrie Freethink.com.
Pentru a avea măcar 67% șanse de a rămâne sub 2°C, trebuie să menținem emisiile cumulate sub 1405 miliarde de tone. După emisiile alimentare, ar mai rămâne doar 49 de miliarde de tone de împărțit între toate sectoarele nealimentare.
Dacă am dori să ne acordăm un pic mai mult spațiu și să avem 50% șanse de a ne menține sub 2°C, ar trebui să reducem TOATE emisiile nealimentare la zero, în decurs de 10 până la 12 ani.
Cum putem reduce emisiile de gaze cu efect de seră din producția de alimente
Există o serie de opțiuni, dar unele cad pe umerii consumatorilor, aletele pe cei ai producătorilor. Este important că opțiunile de ambele părți pot fi stimulate și conduse de politici, legislație și investiții mai bune. Clark și colaboratorii săi au analizat impactul a cinci intervenții pentru reducerea emisiilor.
Așa putem vedea ce schimbări ar putea avea cel mai mare impact și cât de aproape ne pot duce de obiectivele climatice.
1. Randamente ridicate
Acest scenariu este unul în care toate țările anulează decalajele existente de producție, dar extind recoltele pe care le putem obține în prezent prin îmbunătățirea geneticii culturilor și a practicilor de management.
2. Reducerea la jumătate a risipei alimentare
Cel puțin 6% din emisiile globale de gaze cu efect de seră provin din alimente aruncate la gunoi, adică de trei ori mai mult decât emisiile din aviație. Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi al treilea cel mai mare generator de emisii, fiind depășit doar de China și SUA.
3. Calorii sănătoase
Mulți mănâncă mai multe alimente decât e necesar pentru a avea o greutate ”sănătoasă”. În acest scenariu, toată lumea ar trebui să aibă o dietă care ar menține un indice de masă corporală mediu de 22,5. Asta înseamnă că persoanele care acum sunt subnutrite ar mânca mai mult, având un nivel caloric suficient.
4. Cele mai bune practici agricole
Practicile agricole contează enorm. Acest scenariu este unul în care intensitatea medie a emisiilor (emisiile per unitate de hrană) scade cu 40% prin practici îmbunătățite. De exemplu, prin managementul îngrășămintelor și îmbunătățiri tehnologice cum ar fi îngrășăminte țintite sau aditivi pentru hrana bovinelor.
5. Dieta bogata în plante
A mânca mai puțină carne și lactate este una dintre cele mai mari modalități prin care ne putem reduce amprenta de carbon. În acest scenariu, toată lumea ar trebui să treacă la o dietă bogată în plante, dar nu vegană.
Dacă am adopta parțial aceste intervenții am reduce emisiile cu 63%. Adică aproape două treimi.
Dacă le-am adopta pe toate până în 2050, am observa de fapt emisii negative nete. Adică o reducere mai mare și de 100%.
Odată cu reducerea consumului de carne și lactate și creșterea recoltelor, avem nevoie de mai puțin teren agricol, iar pădurile și habitatele naturale pot renaște pe aceste terenuri agricole abandonate.