service, logistica, administratie si chiar contabilitate. Unii s-au specializat in domeniul economic, fie urmand o noua facultate, fie un MBA. Foarte multi au emigrat, invatamantul romanesc devenind, in ultimul deceniu, o pepiniera de specialisti in IT pentru Europa si America. Anual, 25% din forta de munca inalt specializata in tehnologia comunicatiilor si informaticii emigreaza in tarile dezvoltate. Marginalizarea chimistilor, specialistilor in aeronave, metalurgistilor, constructorilor de mas
service, logistica, administratie si chiar contabilitate. Unii s-au specializat in domeniul economic, fie urmand o noua facultate, fie un MBA. Foarte multi au emigrat, invatamantul romanesc devenind, in ultimul deceniu, o pepiniera de specialisti in IT pentru Europa si America. Anual, 25% din forta de munca inalt specializata in tehnologia comunicatiilor si informaticii emigreaza in tarile dezvoltate. Marginalizarea chimistilor, specialistilor in aeronave, metalurgistilor, constructorilor de masini etc. pe piata fortei de munca a dus la o vertiginoasa descrestere a interesului tinerilor pentru o pregatire politehnica, fapt evident in cifrele de scolarizare din primii ani ai deceniului noua. Dupa golul din perioada 93-94, cand s-a inregistrat o scadere semnificativa a interesului, invatamantul tehnic a revenit la nivelul anilor buni, dar reducandu-se exigentele la admitere si scazand calitatea studentilor. Institutiile cu profil tehnic au incercat sa modifice profilul facultatilor iesite din zona de interes a candidatilor sau sa diversifice specializarile. Studentii s-au orientat spre electronica, energetica, electrotehnica, pentru ca au constatat ca se pot angaja mai usor daca detin cunostinte de informatica.
La loc comanda pentru ingineri
In ultimul an, situatia inginerilor pe piata muncii a inceput sa se schimbe. Apropierea de termenul propus pentru integrarea Romaniei in UE a crescut interesul marilor investitori straini de a deschide noi fronturi de lucru. De data aceasta, intrarile se fac in zona productiva. Motivul il constituie ocuparea unui loc in spatiul economic de la gurile Dunarii, si nu neaparat dezvoltarea afacerii inainte de aderare. Strategiile se bazeaza pe costurile scazute ale mainii de lucru calificate si posibilitatea achizitionarii locatiilor sau spatiilor de productie la preturi inca acceptabile. Firmele de recrutare au fost asaltate de cereri pentru specialisti in domeniul tehnic. Criteriile impuse de angajatori sunt insa dificil de indeplinit. Majoritatea cauta ingineri cu experienta de cativa ani in productie, in anumite specializari, si sa nu fie in varsta. Mai mult chiar, solicita experienta in tehnologii noi sau domenii de activitate inexistente pana in acest moment in economia romaneasca. Facultatile incearca sa se reorienteze „din mers”. Angajatorii nu vor insa tineri absolventi, pentru ca nu au experienta practica. Nu sunt entuziasmati nici de specializarile de genul inginerie economica, pentru ca au constatat ca tinerii nu stiu nici una, nici alta. Practic, nu au o specializare, asa cum absolventii de la facultatea de management de la ASE nu pot fi angajati ca manageri. Dar nici specialisti tineri nu se gasesc, pentru ca majoritatea celor care au absolvit o institutie cu profil tehnic in urma cu cinci-zece ani s-au reorientat profesional. Deoarece la vremea respectiva sectorul vanzarilor si al marketingului constituia un bun culoar de fuga pentru ingineri, foarte multi si-au configurat o noua cariera, urmand cateva cursuri de specializare. Castiguri frumoase, munca relativ usoara, mediu de lucru placut, adesea luxos. Pentru multi acestea sunt motive serioase ca sa nu se mai intoarce in fabrica. Nemaivorbind de faptul ca zonele de dezvoltare a productiei sunt mai mult in provincie, iar candidatii refuza ideea de a o lua de la capat in alt colt al tarii, chiar daca salariile sunt atractive. Pe de alta parte, nici angajatorii nu sunt dispusi sa plateasca salarii prea mari, tocmai pentru ca au venit in Romania cu scopul de a cheltui cat mai putin cu mana de lucru. In plus, datorita introducerii unor tehnologii de ultima ora, investitorii sunt nevoiti sa investeasca in specializarea tehnicienilor sau sa aduca, pe termen limitat, experti care-i vor instrui pe romani. Ceea ce implica salarii mari pentru expati.
„Inginerii” salariale
Inginerii din multinationale au salarii duble fata de colegii lor care lucreaza in companii romanesti. Salariile nu difera pe domenii de activitate, ci numai in functie de experienta si responsabilitatea pe care o au la locul de munca. La salarii nu primesc bonusuri.
Nivel de intrare, inginer cu un an experienta: 300 – 350 euro*
Inginer sef de schimb cu 5 – 6 ani experienta: 350 – 500 euro*
Director de productie: 600 – 1.000 euro*
Inginer planificare-optimizare: 1.000 – 1.500 euro*
Director cercetare-dezvoltare 1.200 – 1.500 euro*
Director asigurarea calitatii: 1.500 – 1.800 euro*
Director tehnic: 1.500 – 1.800 euro,
maximum 2.000 euro*,
uneori si masina de serviciu
*) venituri nete
Firmele nu sunt stimulate sa sponsorizeze invatamantul
Am studiat cu atentie situatia Greciei si Portugaliei inainte si dupa intrarea in UE. In prima faza, au avut cerere foarte mare de economisti. Ulterior, cerea inginerilor a crescut, ajungan-du-se pe piata muncii la raportul opt ingineri la un economist. In Japonia, statul finanteaza pregatirea sub raportul 35 de ingineri la un economist, dar inginerii au o pregatire economica foarte solida. Sectorul productiv asigura 40-50% din volumul de munca disponibil pe piata. Romania va urma aceste tendinte, iar semnalele sunt evidente. Domeniul productiv a inceput sa creasca, prin venirea intreprinzatorilor straini. Ei aduc masini performante unde au nevoie de personal cu calificare superioara. Facultatea a reusit o diversificare a gamei de cunostinte, inclusiv in domeniul contabilitatii, si a creat trei directii de specializare, dupa anul II, in functie de orientarile pietei: conceptie si cercetare; asigurarea calitatii; marketing pentru masini si sisteme de productie. Facultatea are un program bilateral de masterat cu Universitatea Bordeaux din Franta. Toti studentii inscrisi in acest program fac un stagiu de instruire si pregatire in Franta, iar la absolvire obtin dubla diploma. Efectele s-au vazut. Dacia Pitesti ne solicita un numar mare de absolventi. Dar avem si cerere pentru zece absolventi care sa lucreze in Spania. Eu sunt optimist si cred ca intreprinderile romanesti vor face investitii in echipamente si crearea de noi produse. Altfel, vom ajunge furnizori de ingineri in sistem lohn.
Nu exista TCM-isti someri
Pe piata muncii, nu exista nici un inginer „tecemist” somer. Succesul specializarii oferite de TCM este ca se adapteaza permanent la cerintele pietei. Absolventii nostri lucreaza acum in toata lumea. Multi si-au construit cariere de invidiat in companii multinationale. Pregatirea le ofera posibilitatea de a lucra in nenumarate domenii, inclusiv cel bancar, unde efectueaza evaluarea tehnica a creditelor, spre exemplu. Noi urmam tendintele de dezvoltare la nivel international, ceea ce ne-a obligat sa ne gandim la stabilirea unor parteneriate cu institutii de profil, capabile sa ne asigure, in momentul integrarii, un statut de egalitate pe piata muncii. Laboratorul de Tehnologia produselor Compozite, creat in cadrul facultatii, are ca scop nu numai pregatirea studentilor in domenii de interes la nivel global, ci si dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica si proiectare tehnologica pentru realizarea de produse romanesti competitive. Datele statistice in domeniul produselor polimerice arata o crestere de 5% pe an. Industria noastra de profil inregistreaza exact aceeasi dinamica. Pentru sustinerea dezvoltarii, exista o cerere intensa de proiecte de cercetare pe acest domeniu la nivel national si international.
Absolventii trebuie sa o porneasca de la zero
Noi avem clienti din Germania, Israel, Turcia, America, Canada, recent intrati cu activitati de productie in Romania. Intampinam mari probleme in recrutarea inginerilor, deoarece acum nu se mai cauta specialisti in general, ci oameni cu experienta in domenii foarte stricte. Daca deschid o fabrica de paste, ei vor personal specializat strict in acest domeniu si nu in panificatie, spre exemplu. Vin multi investitori in domenii noi, cum ar fi in cele de mediu, ecologie, productie de masini termice, frigotehnice, unde noi nu avem ingineri cu practica propriu-zisa pentru ca nu au existat astfel de intreprinderi pana acum in Romania. rnDomeniile de productie in care sunt cele mai multe solicitari de ingineri sunt masinile frigotehnice, constructiile, industria alimentara, industria chimica, energetica, automatica, mecanica, energia electrica. Mai putin cautate sunt specializarile in masini agricole, metalurgie, minerit, aerospatiale. rnTinerii absolventi nu sunt cautati de marile companii care-si deschid acum unitati productive. Ei pot sa inceapa insa stagii de practica la aceste firme sau la altele de profil, pentru a dobandi experienta. Pentru a intra „in circuit”, ei trebuie sa-si trimita CV-urile direct la intreprinderi. In mod sigur, la un moment dat vor intra in atentia angajatorilor. Important este ca practica sau experienta pe care o dobandesc intr-o intreprindere, nu are importanta care, trebuie sa fie in specializarile spre care vor sa se orienteze mai tarziu.rn
rn
rnIngineri vanati pe Internetrn
rnEstimez ca va fi mare nevoie de specialisti in domeniul tehnic. Industria se dezvolta rapid si in Romania. Nevoie va fi si de specialisti in proiectare. Daca nu ne tehnologizam, riscam sa devenim „ingineri in lohn”. rnNoi am angajat ingineri care lucreaza pe masini comandate prin calculator. Inginerul face programarea, urmareste procesul pe ecranul computerului. rnMunca este acum altfel decat in secolul trecut. Nu se mai pot descurca fara serioase cunostinte in domeniul IT. Pentru ca reprezinta conditia de baza in selectie, in afara de cunostintele de specialitate si experienta, noi facem recrutarea de specialisti prin sistemul e-head hunting.