Din fericire, mai sunt sectoare in Romania care cresc vazand cu ochii. Din nefericire, printre primele intre “domeniile” cu o evolutie fulminanta se afla falimentele, care, intr-un singur an, au crescut cu 61%, dupa cum arata un studiu realizat de Coface Intercredit Romania. “Premiante”: comertul cu ridicata si cel cu amanuntul, agricultura si industria textila. In 2004, 1.969 de firme dispareau de pe piata. In 2005, trasul obloanelor a devenit sport national
Din fericire, mai sunt sectoare in Romania care cresc vazand cu ochii. Din nefericire, printre primele intre “domeniile” cu o evolutie fulminanta se afla falimentele, care, intr-un singur an, au crescut cu 61%, dupa cum arata un studiu realizat de Coface Intercredit Romania. “Premiante”: comertul cu ridicata si cel cu amanuntul, agricultura si industria textila.
In 2004, 1.969 de firme dispareau de pe piata. In 2005, trasul obloanelor a devenit sport national, si asta pentru ca 3.171 de firme au intrat in faliment, ceea ce inseamna, comparativ cu 2004, ca “sectorul” falimentelor s-a majorat cu peste 60%. “Cresterea cu 61% a numarului de falimente este, in primul rand, rezultatul simplificarii legislatiei privind falimentul. S-au imbunatatit conditiile de care dispune creditorul atunci cand vrea sa ceara falimentul debitorului sau, dar si cele referitoare la practica recuperarii debitelor”, explica Cristian Ionescu, directorul general pe Romania a Coface Intercredit. Mai mult, Cristian Ionescu estimeaza ca numarul falimentelor va creste si in urmatorii ani. “Debitorii care reuseau pana acum sa “scape” din cauza lipsei unei legislatii clare, vor avea tot mai putine cai de a nu-si achita obligatiile de plata catre parteneri si a nu fi declarati insolventi”, mai spune directorul general al Coface Intercredit.
Asa cum spuneam, detinatorul primului loc este, ca si in 2004, comertul cu ridicata, peste 811 companii care activau in acest domeniu “reusind” sa-si inchida definitiv casele de marcat (adica 23%). Daca adaugam la comertul cu ridicata si comertul retail, se poate remarca faptul ca 45% din falimentele aferente lui 2005 provin din domeniul comertului. Aceasta tendinta confirma evolutia din 2004, se arata in studiul Coface, comertul consolidandu-se si fiind din ce in ce mai mult caracterizat de concentrarea veniturilor catre marii retaileri de tip hipermarket, supermarket, cash&carry si complexe comerciale de tip mall. “Deschiderea unui hipermarket nu ar trebui sa reprezinte o amenintare. Micii comercianti se pot specializa pe anumite domenii sau pot oferi servicii in plus, dar unii dispar pentru ca nu reusesc sa se adapteze”, spune Tiberiu Danetiu, director de marketing Auchan Romania.
La mica distanta de comertul cu ridicata, pe locul doi, se situeaza agricultura, cu peste 587 de firme in faliment, adica 16,4%. Cu toate acestea, se arata in studiu, agricultura reuseste in 2005 sa isi reduca ponderea, comparativ cu anul precedent, cu 3,3%, de la 19,7% la 16,4%. Totusi, agricultura este departe de a putea fi considerata un sector competitiv. Divizarea excesiva a proprietatii, activele fixe si capitalurile proprii restranse de care dispun investitorii din acest domeniu sunt factorii care au condus la un numar mare de falimente. Este de remarcat, de asemenea, ca cele mai multe falimente s-au produs in “sanul” asociatiilor familiale. “si eu as fi intrat in faliment, daca nu as fi avut afaceri si in industria alimentara”, spune Adrian Porumboiu, unul dintre “latifundiarii” romani. “Cheltuielile cu motorina si ingrasamintele au crescut in progresie geometrica, in vreme ce pretul produselor finale a stationat. Practic, ca sa produci te costa mai mult decat obtii dupa ce vinzi marfa”, explica Porumboiu.
Analistii Coface cred ca falimentele din agricultura sunt un proces firesc si fac parte din restructurarea acestui sector. “O agricultura la standarde europene nu se poate face fara utilaje moderne si pe suprafete individuale de cinci-zece hectare. Pentru a face din agricultura o afacere de succes, este nevoie de bani, lucru care le-a lipsit inca de la inceput multora dintre asociatiile aflate acum in faliment”, se arata in studiul Coface.
Concurenta produselor din China si intarirea leului au fost factorii care au “propulsat” industria textila pe locul trei in topul falitilor. Lohnul isi traieste ultimele clipe, mai ales din cauza cresterii costurilor de productie, iar a fi proprietar de marca proprie nu iti garanteaza intotdeauna succesul. “Productia industriala a scazut cu 26%, iar asta a insemnat si reducerea personalului cu peste 35.000 de oameni. Previziunile sunt sumbre si pentru 2006. Desi nu suntem deocamdata in posesia tuturor datelor, putem anticipa ca anul acesta vom inregistra o scadere cu 30% a numarului de salariati”, spune Maria Grapini, presedintele FEPAIUS.
Constructiile au o rata a falimentelor constanta, de peste 5%, unul dintre motive fiind dependenta destul de ridicata a domeniului de lucrarile de infrastructura la nivel national, sectorul de stat fiind celebru pentru intarzierile prelungite cu care plateste constructorii. De aici vine si greutatea de a gestiona banii.
Studiul Coface arata ca sectoarele in care s-au inregistrat cele mai putine falimente, deci cu un grad scazut de risc, apartin, in special, sectorului serviciilor. Printre acestea se remarca IT-ul, salubritatea, posta si telecomunicatiile si sectorul energetic. “Este firesc, insa, ca in sectorul energetic si al telecomunicatiilor sa se inregistreze un numar infim de falimente, deoarece in domeniul furnizarii de energie piata este practic inchisa, iar sectorul comunicatiilor este extrem de consolidat, un nou competitor putand intra pe piata numai cu costuri foarte mari”, spune Cristian Ionescu, directorul general pe Romania a Coface Intercredit.
Peste 6.700 de firme au intrat in moarte clinica
TOP Concurenta a facut ca Bucurestiul sa aiba cel mai mare numar de companii in insolventa
Cresterea cea mai dinamica a numarului de companii in faliment a avut-o Bucurestiul, urmat de Bihor, Neamt si Olt. La polul opus, s-au situat Harghita, Ialomita si Constanta.
Daca in 2004, 338 de firme din Bucuresti intrasera in faliment, anul trecut si-au incetat activitatea 598 de firme, dupa cum arata studiul Coface. Dar Capitala reprezinta doar 13% din total, pentru ca, la nivel national, numarul total al firmelor insolvente, aflate in diverse stadii ale procedurilor de faliment, dizolvare, lichidare sau reorganizare judiciara, se ridica la 6.770.
Daca privim la nivel global, din punctul de vedere al numarului firmelor aflate sub procedura de reorganizare si faliment, doar cinci judete depasesc pragul unei ponderi de 5% din total – Municipiul Bucuresti 13%, Brasov 8%, Galati 6%, Olt 6% si Dolj 5%. Ca o situatie comparativa cu anul 2004, judetul Brasov a coborat pe locul al-II-lea, dupa ce in 2004 se afla pe primul loc, cu o pondere de 9,5% din total. Municipiul Bucuresti a devansat judetul Brasov in 2005, avand o rata de crestere a numarului de falimente de 77% fata de 2004. Judetele cu cele mai putine falimente sunt Calarasi si Suceava, fiecare cu un singur caz de faliment inregistrat. De asemenea, poate ca ar mai trebui precizat aici ca in 2004 in Top 10 se mai aflau si judetele Vrancea, Maramures si Sibiu, care in 2005 au “retrogradat”, salvandu-si economia locala insa. Totodata, mai trebuie mentionat ca studiul Coface observa ca, la nivel national, foarte putine firme au reusit sa sustina un plan de reorganizare judiciara, doar 156 (2,3% din total).
“Dupa cum se poate observa, in Bucuresti, Brasov si Galati se inregistreaza cele mai multe firme in insolventa. Aceasta nu inseamna insa ca acestea sunt cele mai riscante zone ale tarii. Trebuie tinut cont de faptul ca numarul firmelor inregistrate in aceste judete este mai mare, zonele economice sunt mai dezvoltate si, implicit, concurenta dintre un numar semnificativ de competitori duce la un numar mai mare de falimente in cifre absolute”, argumenteaza Cristian Ionescu, seful Coface Romania. El adauga ca intr-o piata concurentiala, spre care Romania se indreapta, falimentul ramane un barometru al sanatatii sistemului economic, al capacitatii sale de regenerare si eliminare a dezechilibrelor si a disfunctionalitatilor interne.
Schimbarea legii va “curata” piata
RADIOGRAFIE Modificarile legislative pot duce la o asanare judiciara
“In 2005, Salans a oferit consultanta in cadrul a peste 12 cazuri de faliment. Adica dublu, comparativ cu 2004”, completeaza Tiberiu Csaki, Salans Counsel.
Asa cum probabil se cunoaste, legislatia care reglementeaza insolventa si falimentul a fost in continua transformare, iar principalele modificari au vizat scurtarea termenelor si largirea drepturilor creditorilor. Astfel, Legea nr. 64 din 1995 a fost modificata succesiv in 1997, 1999, 2002, 2004 si 2005. Daca in 1995 legea incuraja si avea ca scop “redresarea debitorului si plata pasivului sau lichidarea averii debitorului, in 2005 s-a pus accent pe “instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa, fie prin reorganizarea activitatii acestuia sau lichidarea unor bunuri din averea lui pana la stingerea pasivului, fie prin faliment”. Cu alte cuvinte, accentul se muta pe recuperarea efectiva a creantelor si achitarea debitelor de catre cel aflat in insolventa.
Modificari importante in legea reorganizarii si falimentului au avut loc, asa cum anticipam, si asupra drepturilor creditorilor. Daca in 1995 creditorul putea sa faca o cerere impotriva unei firme debitoare si era obligat sa dovedeasca el starea de insolventa a debitorului, astazi modificarile permit creditorului sa faca o cerere daca are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile impotriva unui debitor, acesta fiind cel care trebuie sa demonstreze ca nu se afla in insolventa. “Diferenta dintre prevederile legii de atunci si cea de acum este capitala, in sensul ca debitorul se prezuma in insolventa daca a incetat platile catre creditor mai mult de 30 de zile”, arata Cristian Ionescu, directorul general pe Romania a Coface.
Fiindca legea falimentului este o lege care face diferenta fata de procedurile comune, nu este nevoie sa se faca o conciliere legala prealabila cu firma debitoare, deoarece in cadrul procedurii in discutie se determina daca debitoarea este sau nu in insolventa. “Consideram ca legea falimentului permite insanatosirea mediului economic romanesc, deoarece prin procedura de reorganizare si faliment dispar firmele bolnave, firmele care creeaza adevarate blocaje financiare. Am putea numi noua procedura, ce urmeaza sa intre in vigoare la mijlocul anului, o adevarata asanare judiciara, deoarece nu face altceva decat sa lase in viata doar firmele puternice si sanatoase”, apreciaza Cristian Ionescu.
Si la ei, ca si la noi
O companie israerilana (Israeli Credit Insurance Co. LTD.) estimeaza intr-un studiu publicat pe internet ca, in anul 2006, rata si gravitatea falimentelor vor creste pe plan mondial in raport cu anul trecut. Astfel, in Statele Unite ale Americii se estimeaza ca numarul de falimente va creste cu 3%, in special in domeniul transportatorilor aerieni si al producatorilor de automobile. Tarifele europene vor cunoaste si ele o crestere a ratei falimentelor. In Italia, ICIC preconizeaza o crestere cu 5% a falimentelor, in Germania, cu 4%, iar in Marea Britanie, cu 3%.
Exista, insa, si zone cu evolutii pozitive, se mai arata in studiul amintit, cum ar fi, de pilda, tarile scandinave, unde se estimeaza reducerea falimentelor cu 4-6%.
Motivele care stau la baza “valului” de majorari ale numarului de cazuri de faliment variaza in functie de domeniul in care activeaza firmele, dar un rol important il vor juca, anticipeaza ICIC, dezastrele naturale – inclusiv epidemiile, pretul in crestere al petrolului sau scaderea consumului in SUA.