Românii mănâncă roşii din Olanda, pepene din Brazilia sau carne de porc din Africa. Asta în ciuda faptului că producătorii români stau cu marfa nevândută. De altfel, acest comportament al consumatorilor, dar şi a marilor lanţuri de magazine pe de altă parte, se regăseşte în statisticile oficiale. „În spațiul public se vorbește de creșterea economică, de creșterea exporturilor, dar dacă ne uităm la importuri ne îngrozim. Avem o creștere de 4,5 miliarde a importurilor într-un an“, a atras atenţia Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), în cadrul conferinţei pe teme de agricultură, organizată de revista Capital, săptămâna trecută. „Contează ca produsul consumat să fie din România, altfel intrăm în această bulă a creșterii economice bazată pe rostoglirea unor taxe asupra unor mărfuri din import“, a mai arătat Daraban. 

De altfel, condiţiile impuse de hipermarketuri referitoare la cantitatea livrată şi continuitate pun producătorii români în imposibilitatea de a vinde în magazinele mari. Asocierea ar fi soluţia, spun specialiştii. Deşi există o lege a cooperativelor, care oferă diverse facilităţi fiscale, înfiinţarea lor efectivă nu este la nivelul aşteptat de autorităţi. 
Există şi exemple care dovedesc că se poate. Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăşti a scurtat lanţul logistic la o zi de la recoltarea mărfii, iar eliminarea intermediarilor a condus la un preţ mai mic pentru legumele şi fructele de la raft, a declarat Mircea Isvoranu, manager achiziţii legume-fructe Carrefour România, în cadrul aceleaşi conferinţe. Retailerul francez colaborează cu peste 420 de producători de legume şi fructe din toată țara. Alături de 80 de familii din comuna Vărăşti, compania a pus bazele unei cooperative agricole cu o capacitate de producţie de 5.000 de tone de legume pe o suprafaţă cultivabilă de 60 de hectare.

La sfârşitul lui noiembrie vom avea planul de producţie pe care ne bazăm pentru 2018. Astfel, nu mai există supraproducţie. Se reduc pierderile lor. 
Mircea Isvoranu, manager achiziții legume-fructe Carrefour România

„Am grupat mai mulţi producători din această zonă şi am scurtat lanţul logistic la o zi de la recoltarea mărfii. Planul pe acest an a fost făcut pentru 5.000 de tone de marfă. Cred că vom depăşi planul în 2017. Noi am construit un depozit de 300 mp în comună, ne-am asigurat că ei să se ocupe exclusiv de producţie. La sfârşitul lui noiembrie vom avea planul de producţie pentru 2018 pe care ne bazăm. Astfel, nu mai există supraproducţie. Se reduc pierderile lor. Avantajele noastre sunt că avem produse proaspete, iar preţul este mai bun, pentru că s-au eliminat intermediarii“, a declarat Mircea Isvoranu.

 

El a povestit în cadrul Conferinţei Capital că în urma unei vizite recente în Olanda a vizitat sere întinse pe 4-5 hectare şi înalte de şase metri, unde se cultiva doar un anumit tip de legume.
„Într-o seră se cultivau doar roşii cherry. Ei pot să producă peste 300 de tone pe hectar de roşii cherry. Este adevărat, investiţia pe un hectar depăşeşte un milion de euro în Olanda. Mi-ar plăcea să se poată face şi aici aşa ceva“, a spus managerul.

Cumul de factori

Relaţia cea mai importantă în domeniul agricol și alimentar este relaţia producător-consumator, este de părere Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii. Potrivit acestuia, la noi situaţia este distorsionată, cum ar fi în cazul producţiei laptelui, care se cumpără cu 1,6 lei litrul de lapte brut și se vinde cu 5,6 lei la rafturi. „Există conflicte între producător şi consumator din punct de vedere al preţului şi al transportului. Este o problemă ce ar trebui discutată la nivel european.

O cercetare bine organizată poate elimina o mare parte din riscuri și poate spori productivitatea. 
Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii

„Eu cred că este bine de abordat cauza pentru care România depăşeşte miliardul de euro că deficit comercial pe partea alimentară“, a adăugat acesta.

De asemenea, Valeriu Tabără a punctat faptul că în România nu există un singur sistem de agricultură, „sunt mai multe, fiecare cu nişa lor, însă toate trebuie ajutate pentru valorificarea producţiei. O cercetare bine organizată, poate elimina o mare parte din riscuri și poate spori productivitatea“, a conchis fostul ministru.