În 2008, acest sector industrial îşi continuă trendul ascendent, creşterea estimată fiind de 40% faţă de 2007. Potrivit studiilor Neomar, piaţa va atinge în acest an 14 miliarde de euro.
Creşterea continuă a preţurilor, lipsa forţei de muncă sau problemele legate de traficul infernal din marile oraşe nu par să afecteze dinamica pieţei construcţiilor. Totuşi, ultimele calcule au arătat că numai în Bucureşti pierderile în acest domeniu se ridică la circa două milioane de euro pe zi din pricina traficului aglomerat, care întârzie livrările şi consumă ineficient timpul companiilor.
Chiar şi în acest context, dinamica pieţei rămâne una dintre cele mai interesante. Segmentul de acoperişuri rezidenţiale şi cel al panourilor termoizolante (cunoscute şi sub denumirea de panouri sandwich) reprezintă piese importante în acest puzzle, în condiţiile în care se aşteaptă o creştere a numărului de construcţii de tipul sediilor de companii, al depozitelor şi halelor industriale.
Ritm mai calm şi mai sănătos
În 2006, pe piaţa de acoperişuri se înregistrase o creştere de 31%, în comparaţie cu 2005. Trendul s-a accentuat anul trecut, când s-a înregistrat o creştere de 47% în raport cu anul anterior, conform evaluărilor realizate de Neomar. Pentru 2008, se preconizează o creştere mai lentă, de 21%. Mădălina Dumitru, marketing director la RUUKKI România şi Bulgaria, explică motivele care au condus la aceste evoluţii. Prima este legată de stabilizarea pieţei şi de faptul că s-a atins deja o valoare semnificativă, de aproximativ 137 de milioane de euro, iar creşterile procentuale se raportează la o bază valorică mult mai mare, astfel încât devine deja dificil să se menţină acelaşi ritm de dezvoltare. Alt factor important este un anumit nivel de saturaţie pe piaţa creditelor imobiliare, astfel încât nu ne mai aşteptăm la creşteri extrem de spectaculoase, ci la o evoluţie ascendentă, stabilă şi sănătoasă a pieţei de acoperişuri pentru clădiri rezidenţiale.
Pe segmentul de panouri sandwich, utilizate în construcţia de hale industriale, depozite, centre comerciale sau clădiri de birouri, anul evoluţiei spectaculoase a fost 2006, când se înregistrase o creştere de 65%, în comparaţie cu 2005, pentru ca în 2007 creşterea să fie de numai 6%, în termeni valorici. Dacă ţinem cont că, în ceea ce priveşte volumul pieţei, creşterea a fost în acelaşi an de 15%, este evident că piaţa locală a fost impulsionată de panourile sandwich accesibile ca preţ, respectiv de cele cu miez din polistiren. Pe lângă acestea, mai există două mari categorii de produse: panouri cu miez din spumă poliuretanică şi panouri cu miez din vată minerală, situate pe alte paliere de calitate şi preţ. Totuşi, în 2007 s-a remarcat o creştere a produselor premium, la ambele categorii analizate.
În trecut, majoritatea panourilor erau aduse din import (Italia şi Germania). Pe segmentul de panouri sandwich, în 2005, acestea reprezentau aproximativ 72% din piaţă. Pentru 2008, se estimează o pondere a importurilor de numai 40% din piaţă, ceea ce indică o maturizare a pieţei, dezvoltarea industriei şi, desigur, creşterea semnificativă a producţiei interne.
În ceea ce priveşte clienţii, pe segmentul de acoperişuri pentru clădiri rezidenţiale, de regulă aceştia sunt persoane fizice, iar pe segmentul de panouri termoizolante vorbim de dezvoltatori de proiecte imobiliare, companii de construcţii etc.
Producţia locală s-a dovedit a fi cheia creşterii eficienţei
Pentru o mai mare eficienţă, tot mai mulţi competitori internaţionali au început să producă local, ceea ce le permite o diminuare cu până la 10%-15% a costurilor de transport şi o scădere a timpului de livrare de la trei la două săptămâni sau chiar la o singură săptămână. Dintre producătorii locali, poziţii proeminente pe piaţa acoperişurilor şi panourilor au RUUKKI, Lindab şi Bramac, respectiv Romatermit, Kontirom şi Coilprofil.
„Piaţa românească trece acum prin etape aproape identice cu Polonia, de care ne desparte însă un decalaj de trei până la cinci ani. În plus, este o piaţă foarte eclectică, pentru că apar diferenţe de comportament al consumatorului în funcţie de regiune“, constată Mădălina Dumitru. Pe segmentul de acoperişuri, de exemplu, consumatorul din regiunea Moldovei este foarte preocupat de calitatea produsului şi se interesează îndelung despre caracteristicile acoperişului, ale aliajelor, înainte de a lua o decizie. În Transilvania, clienţii sunt mai conservatori, adoptă mai greu noile materiale de construcţii şi, implicit, acoperişul din tablă tip ţiglă. În sudul ţării, preţul rămâne criteriul primordial, în timp ce consumatorul din Banat şi Bucureşti analizează raportul calitate-preţ, alegând soluţia optimă.
Capital – Editia nr. 18, data 7 mai 2008
