Reţeta bunicilor de a creşte legume, fructe şi animale fără îngrăşăminte pare a fi una de succes în cazul câtorva fermieri din jurul marilor oraşe din România. De ce? Pentru că încearcă să acopere o cerere foarte mare pentru pui şi porci crescuţi fără antibiotice, sau fructe şi legume obţinute fără îngrăşăminte. Astfel, cererea de alimente ecologice a dus la apariţia diverselor ferme de mici dimensiuni, amplasate în jurul Capitalei sau al altor oraşe. Pentru a atrage şi mai mulţi clienţi, mici producători fac livrări şi la domiciliu. Aşadar, în următoarele rânduri, Capital vă va prezenta câteva exemple de afaceri de succes, prin care micii fermieri produc ecologic şi îşi valorifică destul de bineprodusele finale prin intermediul site-urilor.

Sănătatea în bucate din Deltă

Ioana şi Adrian Voinea sunt doi tineri părinţi, care de trei ani de zile s-au hotarât să vândă produse ecologice din propria fermă. Ferma deţinută de cei doi este amplasată în Delta Dunării şi are o suprafaţă de 170 de hectare. În prezent, ferma este populată cu 20 de găini, 100 de pui de găină, 10 vaci, 30 de capre şi numeroşi peşti. Familia Voinea livrează săptămânal către circa 15 clienţi din Bucureşti şi Constanţa, produse comandate prin intermediul site-ul pe care îl deţin, farmers-market.com.

Deocamdată, familia Voinea vinde circa 30 de sortimente de produse. Ei vând de la lapte de capră, până la găini şi peşti. Preţurile pornesc de la 1 leu pentru un ou şi pot ajunge la 72,50 de lei pentru 250 de grame de icre de ştiucă. În următoarea perioadă, familia Voinea inteţionează să-şi extindă mica afacere şi să achiziţioneze utilaje pentru ambalare şi un tanc de răcire a laptelui. „Pentru a face rost de aceşti bani, am vrea să accesăm fonduri europene”, a completat Ioana. Pe lângă cei doi, la ferma mai lucrează încă trei persoane. Investiţia iniţială în firmă a fost de 5.000 de euro, iar aceşti bani au provenit din fondurile lor. În ceea ce priveşte profitabiliatea afacerii, Ioana Voinea spune că, după ce îşi acoperă costurile, rămâne cu circa 2.000 de lei pe săptămână.

Ouă de prepeliţă din jurul Capitalei

Doi fraţi din Fundeni, Alexandru şi Mihai Dumitru, au început în urmă cu patru ani o afacere cu prepeliţe. Ideea celor doi a venit într-o seară în care discutau despre afacerile din agricultură şi despre cum pot deveni proprii lor şefi. Astfel, cei doi fraţi, unul medic veterinat şi celălalt inginer zootehnist, au cumpărat 80 de pui de prepeliţă şi 600 de ouă pe care le-au incubat. Acum, au ajuns la 7.000 de prepeliţe. Fraţii Dumitru comercializează prepeliţe şi ouă prin intermediul site-ului pe care îl deţin: ouadeprepelitainbucuresti.com. Săptămânal, vând 10.000 de ouă. „Începutul a fost foarte greu, din cauza celorlalţi crescători care voiau să ne facă să renunţăm. Dar nu am cedat tentaţiei de a renunţa, indiferent de obstacolele pe care le-am întâlnit“, au spus cei doi. Preţurile produselor de pe site-ul lor pornesc de la 7,5 lei pentru o caserolă cu 24 de ouă. Dacă cineva îşi doreşte să pornească o afacere cu prepeliţe, cei doi susţin aceste iniţiative prin faptul că  vând de la furaje, până la păsări şi incubatoare.

Legume şi fructe de la Biodumbrava

Marin Dumbravă are o fermă ce se întinde pe o suprafaţă de peste un hectar, în comuna Joiţa din judeţul Giurgiu. Aici, el cultivă diverse legume, de la cele cu frunză (salată, spanac, andive, rucola sau mangold – sfeclă elveţiană), până la fructe de pădure şi coacăze. Fructele şi legumele pe care le produce le vinde pe baza comenzilor primite online pe biodumbrava.ro. După ce primeşte comenzile, le livrează la două puncte de distribuţie, unul amplasat în Drumul Taberei şi altul în zona Barbu Văcărescu din Capitală. Cu multă muncă şi la fel de multe investiţii, a reuşit să ajungă la o cifră de afaceri anuală de 60.000 de lei.

„Produsele bio sunt de două sau trei ori mai scumpe decât cele crescute cu îngrăşământ. Multă lume se uită prima dată la preţ. Dar depinde ce îţi doreşti. Dacă vrei un produs curat, atunci investeşti mai mult în el ca să aibă rezultate pe termen lung. Investeşti în sănătate“, ne-a spus Dumbravă. Fermierul a început această mică afacere în urmă cu cinci ani, iar acum livrează săptămânal către bucureşteni coşuri cu legume, cu preţuri cuprinse între 60 şi 100 de lei.

Fermierul povesteşte că a obține produse bio reprezintă doar un lucru frumos pentru cei care nu sunt implicaţi în această activitate, dar pentru producători un astfel de business însemnă cheltuieli semnificative. „Numai în iarnă am cheltuit 10.000 de lei pentru lemnele pe care le-am folosit ca să încălzesc solarul îngropat“, ne-a spus Marin Dumbravă.

Produse tradiţionale din Maramureş

Ion Tătăran a înfiinţat împreună cu familia sa, în 1996, o fermă de animale în Lăpușel din judeţul Maramureș. Mica fermă se întinde pe o suprafaţă de trei hectare. În prezent, a ajuns să crească circa 80 de porci, din rasele Mangalița, Bazna, Duroc, Marele Alb, şi pui. De asemenea, ferma mai găzduieşte aproape 60 de găini ouătoare, raţe, bibilici, gâşte, iepuri, oi,  două vaci, un cal şi un ponei. Animalele sunt hrănite cu furaje obţinute în propria ferma pe care le suplimentează cu furaje provenite de la alţi gospodari. Familia Tătăran comercializează diverse produse din carne de porc, producând, anual, 100 de tone. Porci pe care îi creşte îi asigură necesarul pentru 10% din producţie, restul cărnii îl cumpără din regiune de la alţi crescători de porci. „De când am înfiinţat ferma şi până în prezent am investit 300.000 de euro. Aceşti bani au provenit o parte din credite bancare, și altă parte, din surse proprii“, a declarat Tătăran. În următorii trei ani, familia din Maramureş vrea să investească circa 50.000 de euro în producţia de produse crud-uscate.

În ceea ce priveşte distribuţia, Tătăran livrează produse către Auchan din Cluj şi Baia Mare, Cora din Cluj şi Turnu-Severin sau la restaurant precum City Grill şi La mama din Bucureşti. Pe lângă distribuţia către restaurante şi retaileri, maramureşeanul mai participă la târguri de specialitate şi mai vinde şi prin intermediul comenzilor făcute pe site. Cifra de afaceri a Carmangeriei Toto, firma prin care familia Tătăran comercializează produsele, a ajuns la 150.000 de lei pe lună, iar în cadrul fabricii şi a fermei lucrează circa 90 de persoane.

Mihaela Buligoanea aduce Legume Fericite în casele bucureştenilor

Mihaela Buligoanea, 39 de ani, conduce împreună cu familia sa o fermă unde cultivă peste 50 de sortimente de legume, de la castraveţi, roşii şi rădăcinoase, până la plante aromatice, precum salvie şi tarhon. De circa trei ani şi jumătate, ferma din Dâmboviţa, Tărtăşeşti, este locul de unde pleacă în medie 50 de comenzi pe săptămână. Ea precizează că onorează doar comenzi pe care le livrează la domiciliu, iar vinerea clienţii îşi pot ridica, direct de la ferma din Tărtăşeşti, legumele comandate prin intermediul site-ului legumefericite.ro. În această perioadă,  tânăra antreprenoare a început să comercializeze pe site-ul propriu şi fructe de sezon precum: căpşuni şi cireşe.

Sfaturi date de antreprenorii intervievaţi celor care doresc să pornescă o afacere:

  •  Trebuie să vă placă domeniul în care vreţi să demaraţi afacerea;
  •  Trebuie să aveți în vedere pregătirea unui plan de afaceri eficient înainte de a începe. Pregătirea unui plan de afaceri clar și expozitiv este foarte important pentru toate tipurile de afaceri;
  •  Faceţi-vă o idee clară cu privire la scopul dumneavoastră; să vă definiţi următoarele lucruri: producția, produsele finite pe care doriți să le obţineţi, locul de amplasare a animalelor/ locul de cultivare a legumelor sau fructelor ,hrănirea, reproducerea şi îngrijirea animalelor;
  •  Începeţi cu cantităţi mici sau cu un număr mic de animale;
  •  Ulterior, încercaţi pe cât posibil să acoperiţi atât producţia, distribuţia, cât şi vânzarea. Astfel, producătorul să deţină o conexiune direct către consumator;
  •  Să vă promovaţi, să participaţi la târguri de profil, să vă promovaţi site-ul
  •  Să aveţi răbdare; rezultatele vor veni în timp; investiţia se amortizează în câţiva ani.
  •  Să evitaţi finanţarea de la bănci;
  •  Să fiţi atenţi la acte;
  •  Să vă aşteptaţi la multă birocraţie.