Magazinele noastre abundă în importuri: de la produse alimentare până la obiecte pentru decorarea casei. Motivul? Din cauza reticenţei retailerilor locali, pentru mulţi producători autohtoni este mai profitabil să vândă în străinătate, în ţări precum: Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Ungaria sau Bulgaria.
„Cel mai mare impediment pentru producătorii de mobilă este faptul că nu pot intra în hipermarketurile din România, deoarece retailerii sunt reticenţi şi au prea multe condiţii“, a declarat Cristian Bîrzu, un antreprenor care vinde produse autohtone pe site-ul maderomania.ro. Astfel, companii importante precum Sortilemn din Gherla, cu o cifră de afaceri de 200 de milioane de lei în 2014, ajung să exporte până la 85% din producţiile lor. Totodată, Sortilemn a ajuns unul dintre principalii furnizori de mobilă pentru retailerul suedez IKEA. Produsele companiei ajung atât în Europa, cât şi în Arabia Saudită, America sau Japonia.
Multe firme autohtone ajung să lucreze în regim lohn, deoarece aşa sunt sigure că au cui să-şi vândă producţia şi rămân profitabile. Într-un astfel de sistem livrează şi producătorul de ceramice Ipec, firmă ce a înregistrat o cifră de afaceri de peste 92 de milioane de lei, în 2014, şi care livrează produse de calitate pentru Ikea.
Fabricate în România şi trimise la vecini
Şi în industria alimentară, produsele din România ajung în magazinele străinilor. Un exemplu în acest sens este compania Nestle. Fabrica din Timișoara este o unitate de producție importantă pentru întreaga regiune, iar aici, pe lângă brandurile Joe, Nesquik, este produs şi batonul Balaton, care nu se vinde deloc pe plan local.
„Producția fabricii din Timișoara este dedicată, în principal, pieței locale. Aici, echipa noastră din România a dezvoltat produse specifice pentru consumatorii români, răspunzând nevoilor acestora. Dulciurile şi băuturile fabricate de noi se exportă și în alte piețe, iar în cazul napolitanelor este vorba de aproximativ 25% din totalul producției. Am menționat brandul Balaton mai sus, dedicat pe deplin pieței din Ungaria, dar exportăm și către Grecia, Cehia, Bulgaria și Austria“, a declarat Herve de Froment, director general al Nestle România. În ceea ce privește băuturile, exporturile reprezintă un procentaj mai mare, ajungând la aproape jumătate din producție. Cea mai importantă parte a volumului de producție merge către Regiunea Adriatică, formată din Serbia, Croația, Slovenia, Bosnia și Herțegovina. Volume importante sunt livrate și către Italia, Bulgaria, Polonia și Țările Baltice.
Şi pentru producătorul de lactate Danone, pieţele externe reprezintă o ţintă importantă, având în vedere că 10% din producţia companiei, cu afaceri de peste 450 de milioane de lei, ajunge la export.
Roxana Tisăianu, director comercial Danone pentru România, Moldova şi Țările Adriatice susţine că produsele lor pentru export diferă în ceea ce priveşte gramajul. „În zona noastră din Europa nu avem diferențe de gust sau rețete, cât mai ales de format și cantitate – spre exemplu, în România se consumă preponderent iaurturi în pahare mici, în timp ce în Bulgaria formatul tip este de pahar mare, de 370 de grame“, a completat Tisăianu.
Brânzeturi din lapte de capră, trimise în Franţa, Italia şi Polonia
Ion şi Camelia Grecu sunt doi antreprenori care au ştiut să valorifice laptele de capră, ducându-l la export. În vara anului 2012, cei doi au inaugurat o fermă de capre, care în prezent are peste 6.000 de capete. Zilnic este adunată o cantitate de 50 de tone de lapte, timp de 180 de zile pe an. Din acest volum, doar o mică parte ajunge pe piaţa locală. „Doar 5% din ce procesăm vindem în România şi ne propunem să ajungem la 10%. Toate produsele din portofoliu sunt pe piaţa românească aşa cum sunt ele solicitate de supermarketuri şi hipermarketuri“, declară Camelia Grecu, care are în coordonare directă activitatea fabricii de lapte, Elcomex Agroindustrial. Anul trecut a fost bun pentru afacerea familiei Grecu. „În 2014, am exportat un milion de litri de lapte către o firmă din Franţa, iar anul acesta, pe lângă această cantitate, mai vindem și 200 de tone de coagul și 80 de tone de telemea – brânză albă“, susţine antreprenoarea. Produsele LactIQ, fabricate în localitatea Nicolae Bălcescu din județul Constanța, au trecut granița și în țări precum Polonia și Italia, în ultima fiind la mare căutare parmezanul de capră.
Legat de produsele care vor ajunge în acest an la străini, directorul general Elcomex spune că în această lună vor exporta sub formă vrac în Franţa: 185 de tone lapte, 20 de tone de coagul (materie prima pentru brânză lactică),4 tone de telemea; în Italia: 60 de tone de brânză sub formă de pastă tare, 40 de tone caşcaval, 40 de tone de brânză telemea şi 23 de tone de lapte. Iar sub marcă proprie, familia Grecu va trimite în Polonia: 6 tone de brânză telemea, o tonă de brânză de grătar, o tonă de brânză în pastă tare şi 2 tone de caşcaval. Camelia Grecu mai afirmă că vinde aceleaşi produse la export ca şi în România, pe bază de comandă. „Încercăm să respectăm cerinţele clienţilor, aşadar vindem angro şi en detail, dar, desigur, diferă preţurile“, a completat femeia de afaceri.
Brânză lactică, chefir, sana, telemea, cașcaval și lapte de capră sunt produse Elcomex care se găsesc și în rețelele de magazine din România. „Ne propunem, în viitor, să înființăm un lanț de magazine proprii și, în proporție de 30% din producție, putem să fim de acord să facem și marcă proprie. Am preluat prima comandă de marcă proprie pentru Mega Image, pentru cinci produse, și suntem în discuții cu Lidl“, dezvăluie Camelia câteva din planurile de dezvoltare. Din aceeași categorie, managerul fabricii LactIQ anunță lansarea a două noi produse: smântână și unt din lapte de capră.
Toate aceste planuri sunt posibile ca urmare a investițiilor de peste trei milioane de euro în rețeaua de colectare, formată din 73 de puncte. Compania recepționează și prelucrează laptele a încă 65.000 de capre, pe lângă cel obținut în ferma proprie.
O premieră în industria alimentară românească este descoperirea rețetei prin care se poate obține lapte de capră fără lactoză. În urmă cu câteva luni, reprezentanții companiei au reușit această performanță în urma unui proces tehnologic inovativ, testele de laborator confirmând obținerea laptelui de capră delactozat în proporție de 99%. Până în prezent, unitatea a reușit să obțină toate certificările care-i permit să exporte atât în Europa și America, cât și în statele arabe. Când vine vorba de implicarea statului în dezvoltarea unei afaceri de asemenea anvergură, Camelia Grecu spune că singurul ajutor pe care l-ar aprecia ar fi promovarea produselor românești pe piața externă, astfel încât să nu mai exportăm materie primă, ci produse finite.
Genţi de lux „Made in Romania“
Şi în zona de lux, românii fabrică produse de calitate pentru străini. Un astfel de exemplu este Constantin Chesculescu, care, la 58 de ani, a ajuns să producă genţi de lux, în sistem lohn, pentru branduri celebre precum: Hogan, Burberry, Churches sau Furla.
Dacă în 1994 fabrica din Rahău-Sebeş, judeţul Alba, avea 15-20 de angajaţi şi producea 2.000-3.000 de genţi pe lună, acum zilnic lucrează 60 de persoane, care confecţioneză 50.000 de genţi, anual. Din producţia totală, 30% este comercializată sub marcă proprie denumită: Carla Rossini, iar restul genţilor ajung în Italia sau Marea Britanie, la companii de renume. Confecţionarea de genţi pentru unele dintre cele mai renumite branduri din lume i-a adus lui Chesculescu, prin compania Rapel, o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, în 2014, şi un profit de 30%.
În ce priveşte dezvoltarea companiei, Constantin Chesculescu spune că doreşte să vândă şi mai mult la export. „După retehnologizarea fabricii, în 2014, cu o investiţie de 400.000 de euro, ne vom concentra pe extinderea producţiei pentru mărci de lux, destinate exporturilor“, spune omul de afaceri. În 2012, Chesculescu a deschis un magazin cu genţi fabricate la Alba sub marca proprie, însă unitatea a fost închisă, deoarece nu a avut succesul scontat. Aşadar, genţile Carla Rossini sunt comercializate online sau prin intermediul magazinelor partenere din România: Steilmann sau Otter.
