Un studiu de piata al firmei de consultanta Deloitte and Touche efectuat i Rusia, la cererea unor mari companii internationale precum Philip Morris, Procter and Gamble, Gillette, Unilever, etc. a aratat ca bugetul rus pierde anual mai mult de un miliard de dolari din cauza vinzarilor de produse contrafacute. Pentru Rominia nu a fost facut un astfel de studiu, desi la fiecare colt de strada sau i fiecare piata si angro se poate cumpara un produs contrafacut indiferent ca acesta este un pix Parker fabricat i Turcia, o sticla de whisky cu gust de apa arabeasca sau o pereche de pantofi de sport chinezesti „Adibas” de plastic care imita impecabil vre-un model al celebrei firme Adidas. Bineiteles ca oferta comerciantilor din angro-uri sau de la buticuri nu se rezuma doar la pixuri, whisky sau adidasi. Acestia au pe taraba tot ce e nevoie la casa omului, de la imbracaminte, electronice, tigari si bauturi pina la jucarii. Bineiteles ca toata marfa poarta denumiri de „marca” sau, cel putin, asemanatoare si pot fi achizitionate la jumatate sau chiar un sfert din pretul celor originale.
in lume, vinzarea de produse contrafacute reprezinta 5% din comertul mondial din care se creeaza un profit ilicit de 250 miliarde USD, fapt care duce la desfiintarea a 220.000 de locuri de munca i Europa si SUA. in Rominia, cu numai un an i urma doar vama franceza declara ca a descoperit contrafaceri ale marcilor Adidas si Puma i valoare de 1,5 milioane USD cu destinatia Colentina – Bucuresti.
„in ultimii cinci ani fenomenul de contrafacere a pantofilor sport Adidas este din ce i ce mai mare. Adidas nu pierde la cifra de afaceri din cauza contrafacerilor ci i imagine. Un om care a platit citeva sute de mii pe un pantof Adidas contrafacut din angro si i doar citeva saptamini talpa s-a facut bucatele nu va mai cumpara toata viata un produs cu aceasta marca”, sustine Dragos Cirnici, brand manager la Adidas.
Mai mult de 90% din pantofii sport contrafacuti care intra i Rominia si poarta embleme ca Puma, Nike, Adidas sau variatiuni provin din tarile asiatice. Motivul este cit se poate de simplu. in ultimii zece ani aproape toti producatorii oficiali de pantofi destinati sportului si-au deschis fabrici producatoare i Asia, forta de munca fiind mult mai ieftina. Profitind din plin de avantajele create, o serie de baieti „dezghetati” din zona si-au icropit mici fabricute la doar citiva kilometri de gigantii americani contrafacind la greu produsele, de multe ori chiar cu marfa furata din fabricile acestora.
„Metoda preferata este importul paralel, dar intra si multa marfa cu celebra sacosa. insa sunt putini aceia care mai folosesc aceasta metoda, i Rominia s-au creat adevarate retele de distributie, asiaticii lucrind de mai mult de sase ani cu comerciantii autohtoni. Marfa contrafacuta, indiferent de natura sa, este comandata i cantitati impresionante care vin direct i container la Bucuresti si de aici este distribuita i toata tara. inainte venea la Constanta”, ne declara surse din Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Economico Financiare a Politiei Capitalei. Bineiteles ca aceasta marfa nu poarta etichete si nici nu are trecut numarul producatorului sau tara de provenienta.
Rominii au ivatat sa falsifice branduri
Exista si citiva producatori clandestini romini care si-au luat inima i dinti si s-au apucat sa fabrice articole de icaltaminte cu sigla Adidas sau Nike. insa acestia au pastrat de la compania originala doar numele pentru ca este vorba de pantofii cu talpa foarte ialta pentru tinere, aflate foarte la moda i Rominia. Exista si o gluma pe seama acestor produse. Se spune ca „decesele cele mai des itilnite i rindul tinerilor sunt din cauza ca au cazut din pantofi”. Lasind gluma, aceste produse provoaca grave deformari ale piciorului si luxatii ale gleznei”, ne mai declara Dragos Cirnici.
„Marfa se vinde ca piinea calda. De abia expusa, se si vinde jumatate. Majoritatea cumparatorilor sunt comercianti din provincie care cumpara de ani de zile de la noi”, ne spune detinatorul unui stand din angroul Europa. „Produsele sunt ale unor parteneri dar am acte pentru ele. Este preferata imbracamintea, icaltamintea si aparatura electronica. Nu oferim garantie si nici nu schimbam marfa vinduta”, mai adauga acesta.
in 1999, OPC-ul a dat amenzi de 35 miliarde lei
Foarte putini dintre cumparatorii acestor marfuri depun o plingere la Oficiul Pentru Protectia Cumparatorului (OPC) atunci cind constata contrafacerea sau calitatea idoielnica a produsului cumparat.
Directorul OPC Bucuresti, Savin Ivanov ne declara ca i afara firmei Hugo Boss, nici o alta firma de prestigiu nu a depus la OPC vreo reclamatie, desi nu exista companie mare i lume care sa nu aiba si o varianta contrafacuta pe piata romineasca.
Aceasta i ciuda faptului ca i 1999, OPC a aplicat amenzi i valoare de peste 35 miliarde de lei si a interzis comercializarea de produse i valoare totala de peste 51 miliarde lei. Fata de 1998, anul trecut inspectorii OPC au efectuat aproape 63.000 de actiuni de control, adica dublu, iar valoarea totala a marfurilor retrase de pe piata a fost de trei ori mai mare. Tot anul trecut, OPC a dispus oprirea activitatii a peste 7.000 de agenti economici din diverse domenii de activitate.
Foarte cautate sunt si produsele electronice. Acestea sunt cel mai des contrafacute pentru ca sunt de departe cele mai profitabile. Sunny i loc de Sony, Pannasonic sau Panascanic i loc de Panasonic sunt doar citeva din zecile de exemple care au impinzit buticurile si angro-urile rominesti. insa cel mai relevant caz este al unor tineri care cu ceva ani i urma au profitat de relatiile din SUA si au iceput sa importe electronice de marca contrafacute.
„Am iceput prin a aduce combine muzicale denumite Phillips Magnavox contrafacute. La Sony costa aproximativ zece milioane iar noi le vindem cu patru. Oferim si un an garantie, iar daca clientul vrea le vindem si cu factura. Le aducem din Mexic dar sunt facute i China”, ne explica Marian Dragomirescu, unul din initiatorii afacerii.
Profitind de facilitatile vamale i ceea ce priveste importul de piese electronice acestia si-au construit o adevarata retea. O parte dintre ei lucreaza i SUA unde sunt duse prima data combinele, acestia le demonteaza bucata cu bucata si le trimit pe sortimente. Cei din Rominia primesc coletele, asambleaza combinele si le scot pe piata.
„Nu le vindem noi. Ar fi un risc asumat degeaba. Avem citiva asa-zisi agenti comerciali care se ocupa cu plasarea produselor i consignatii si angrouri”, ne mai declara domnul Dragomirescu.
Afacerea cu electronice a mers atit de bine ca i doi ani acestia au iceput sa importe telefoane contrafacute cu siglele AT&T sau Sony pe care le vind la buticuri sau tarabe cu 800.000 lei iar acestea apar la vinzare cu 1.200.000 lei sau chiar mai mult. si acestea sunt importate tot ca si piese.
Whisky contrafacut contra tuica imbuteliata
„Avem depozit pe linga Bucuresti si cred ca aproape jumatate din marfa din Bucuresti este a noastra.. Foarte bine au mers si telecomenzile TV universale care poarta marca Phillips. Toata Rominia este plina de astfel de telecomenzi acum”, icheie afaceristul.
Alt gen de produse preferate de producatorii de produse contrafacute sunt bauturile alcoolice si tigarile. Afacerile cu astfel de produse aduc de asemenea profituri imense, isa este mai greu de pus pe picioare, i mare parte datorita faptului ca aici jocurile sunt facute de multa vreme.
„Acum cinci ani, pe piata de whisky nu se vindeau decit produse contrafacute. in special Jonny Walker si Ballantines, acestea fiind contrafacute deoarece primul este cel mai bine vindut din lume iar al doilea apare itr-o sticla de culoare mai ichisa si deci permitea falsificatorului sa schimbe continutul”, ne-a declarat Mircea Panaitescu, brand manager la Johnny Walker. „Marea majoritate a contrafacerilor vin din Turcia si Bulgaria unde exista fabrici dar si direct de pe vapoarele unde sunt produse”, ne mai spune domnul Panaitescu.rn
O sticla de whisky originala costa i magazin aproximativ 500.000 lei iar la vinzatorii de taraba sau i angro poate fi achizitionata si la 150.000 lei. insa adaugarea de elemente de siguranta la sticlele de whisky cum ar fi sistemul de scurgere a impiedicat i mare parte contrafacerea. Pina atunci cea mai uzitata metoda fiind colectarea de sticle goale pe care contrafacatorii le umpleau si le repuneau i vinzare.rn
Aceasta ezitare a falsificatorilor de whisky pe piata romineasca a permis aparitia distileriilor clandestine care contrafac bauturile autohtone, aflate la mare cautare din cauza pretului scazut. Ivite ca ciupercile dupa ploaie, distileriile clandestine s-au apucat de falsificat si folosind aceleasi metode ca si i cazul celorlalte articole contrafacute au impinzit pietele si angro-urile cu diferite denumiri ale bauturilor care baga i ceata chiar si un bun cunoscator.rn
„Daca s-ar icasa bani numai de pe urma produselor contrafacute si aruncate pe piata s-ar acoperi lejer necesarul Rominiei”, ne spune Romulus Dascalu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Alcool si Bauturi Spirtoase.rn
in fata tuturor acestor aspecte, organizatiile de protectie nu au prea multe „arme” pentru a alinia piata romineasca la rigorile europene. in conditiile i care i UE nimeni nu se joaca atunci cind e vorba de viata sau banii consumatorului, Rominiei ii este aproape imposibil sa acopere un decalaj imens. trn