Producătorii români ar putea beneficia în curând de un certificat DOR, marcat cu o etichetă pe produsele disponibile la raft, care să garanteze că marfa lor este de origine românească, prin proveniența sa ori a materiilor prime din care este fabrcată, conform unui proiect depus la Ministerul Agriculturii de managerii și antreprenorii din cadrul Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR).

Problema majoră este că în acest moment, în magazine găsim o mulțime de produse, cu diferite certificări, de la produse montane, ori tradițional românești, la cele protejate de Uniunea Europeană și nu știm care-i care. În prezent există 5 regulamente de certificare pentru toate statele din Uniunea Europeană. Acestea includ: produse montane, produse bio, vinuri, băuturi aromatizate şi băuturi spirtoase, indicaţii geografice protejate, denumiri de origine protejată.

Pe lângă acestea, fiecare ţară îşi poate alege şi o schemă naţională de certificare a produselor. În România există deocamdată un singur certificat atestat de ministerul Agriculturii: produsul tradiţional, certificare primită deja de peste 700 de produse.

De origine românească

Schema de certificare voluntară „De Origine Românească” ar urma să vină în ajutorul fermierilor români, îmbunătățindu-le competitivitatea.

Proiectul implică Ministerul Agriculturii și Dezvoltării ca autoritate competentă și se va baza pe o metodologie conform practicilor europene în materie.

Atestatul oferit producătorului român la finalul procedurii de certificare voluntară îl va ajuta pe acesta să demonstreze că folosește materie primă locală în procesul de fabricație și pe consumator să decidă în deplină cunoștință de cauză.

Astfel, schema de certificare voluntară va avea impact pozitiv imediat asupra micilor afaceri locale iar pe termen lung asupra economiei românești.

Creșterea competitivității producătorilor români și a valorii adăugate a produselor va duce la dezvoltarea accelerată a sectorului agro-alimentar local, va genera locuri de muncă, venituri la bugetul de stat și, implicit, creștere economică, a explicat coordonatorul proiectului ”De Origine Românească”.

La schema de certificare voluntară propusă ar urma să aibă acces toți producătorii și procesatorii români care doresc să devină mai competitivi în piață, să se integreze mai bine în lanțul alimentar, să crească valoarea adăugată a produselor și să îi ajute în mod transparent pe consumatori în procesul de achiziție a bunurilor alimentare, mai spune CDR.

” <<De Origine Românească>> este un proiect pe care l-am construit, alături de colegii din CDR, din dorința de a sprijini producătorii agricoli locali, care au nevoie mai mult decât oricând să fie prezenți și vizibili pe rafturile magazinelor din toată țara. În același timp, este un proiect care ajută consumatorul român în procesul de achiziție a bunurilor alimentare, oferindu-i în mod transparent informații despre cât de multă materie primă autohtonă a fost folosită în procesul de fabricație a unui bun alimentar”, a declarat antreprenorul Dumitru Fodor, reprezentant al fundației Romanian Business Leaders în Grupul de lucru pentru agricultură din cadrul CDR și coordonator al proiectului.

Certificarea DOR, inspirată din alte state UE

Timp de mai multe luni, Grupul de lucru pentru agricultură al CDR a analizat mecanismele existente de susținere a producătorilor români, strategiile pe care le folosesc alte state membre UE pentru a-și proteja patrimoniul gastronomic local dar și efectele unor astfel de politici asupra economiei la nivel macro și asupra consumatorilor la nivel individual.

Analiza efectuată a arătat că lipsa unor mecanisme de protecție a producătorilor români are un profund impact negativ la nivel economic iar statisticile confirmă pe deplin acest lucru.

Conform unui Raport dat publicității de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Romania a încheiat anul 2020 cu un deficit de peste 3,1 miliarde euro în comerțul cu produse agroalimentare pe relația cu statele membre UE, cu peste 30% mai mare decât în 2019, aceasta în condițiile în care consumatorii români au devenit tot mai interesați să cumpere produse românești dar au o dificultate în a descoperi câtă materie primă de origine românească există în ceea ce achiziționează.

Aceeași cercetare a arătat faptul că multe state dezvoltate din Uniunea Europeană folosesc pe scară largă ”schemele de certificare voluntară” pentru a proteja interesele producătorilor și procesatorilor locali. Un studiu realizat de ”Areté – Research and Consulting in Economics” efectuat pentru Comisia Europeană indică faptul că în Europa funcționează 441 de scheme și subscheme de certificare voluntară a produselor agricole și alimentare, 424 fiind valabile în statele membre UE și 17 în state non-membre UE.

Germania prezintă cel mai ridicat număr de scheme cu 107, urmată de Italia cu 52 de scheme și Spania cu 49 de scheme. În Austria, de exemplu, schema de protejare a intereselor producătorilor locali se numește ”etichetă de calitate” și este esențială pentru consumatori în cazul achiziției de ouă, carne de pasăre, carne de vită au porc, lapte, brânză, unt și cârnați.

În luna octombrie a anului 2020, Comisia Europeană a publicat rezultatele studiului Special Eurobarometru 505 –„Making our food fit for the future – Citizens’ expectations”. Conform studiului, aproape un sfert din respondenți consideră că „lanțurile de aprovizionare locale sau scurte” (24%) asigură sustenabilitatea producției și sunt importante pentru consumatori.

Ştefan Pădure, Preşedintele Asociaţiei Pentru Promovarea Alimentului Românesc: “Modelul a fost luat de la Polonezi şi de la Francezi. În principiu produsele neprelucrate trebuie să fie născute crescute pe teritoriul naţional, animalele la fel abatorizate pe teritoriul naţional, iar la cele procesate trebuie să fie într-un procent de maxim 25%, fără a include apa, pot proveni de afară, pentru că sunt anumite produse la care nu avem materii prime în românia.”