«Nu mai producem nimic», „tot ce consumăm vine din import“, „am fost primiți în UE pentru a fi transformați într-o piață de desfacere pentru mărfurile occidentale”. Sunt câteva dintre cele mai răspândite mituri urbane privind economia autohtonă. Statisticile spun că lucrurile nu stau chiar așa: în 2011, companiile autohtone au vândut peste hotare articole în valoare de 45 de miliarde de euro (record absolut în istoria României). În plus, importurile de bunuri de larg consum (alimente, băuturi, tutun, cosmetice etc.) au totalizat, anul trecut, potrivit Institutului Național de Statistică, între cinci și șase miliarde de euro. Adică doar aproximativ o treime dintr-o piață estimată la 16 miliarde de euro.
Situația este însă departe de a fi liniștitoare, crede Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România. „Dacă la anumite categorii nu avem nicio șansă să concurăm cu cei de afară, măcar în ceea ce privește mâncarea am putea să ne descurcăm pe cont propriu. Dar nu reușim, pentru că producția în general nu este văzută cu ochi buni în România și este mai simplu să cumpărăm de peste hotare“, spune acesta.
Sorin Minea, patronul Angst și președintele Romalimenta (uniunea patronatelor din industria alimentară), afirmă că, pentru moment, în domeniul său firmele autohtone dețin într-adevăr un avantaj în fața importurilor. „Dar situația se poate schimba, mai ales ca urmare a fenomenului mărcilor private și a modului foarte dur în care unele supermarketuri negociază prețurile. Mai exact, sub presiunea reducerii continue a costurilor, mulți producători locali au scăzut calitatea. Iar mărfurile proaste pot fi oricând înlocuite cu importuri“, arată el. Minea crede că strategia pe termen lung a retailerilor este să reducă numărul de producători, astfel încât să-i poată controla mai ușor.
Branduri naturalizate
Sunt și domenii care nu se tem de concurența pe care le-ar putea-o face firmele de peste hotare. „Există câteva specialități aduse într-adevăr de afară, dar atât marea majoritate a materiei prime, cât și produsele finite puse în vânzare sunt de origine românească”, afirmă Viorel Marin, președintele Rompan, patronatul industriei de morărit și panificație.
În România se produc bunuri de larg consum atât sub mărci locale, cât și sub tutela unor nume celebre de pe piața internațională. Coca-Cola și Pepsi, de exemplu, dețin șase fabrici răspândite în toată țara și tot pe plan local se îmbutelizaă branduri de bere precum Tuborg, Heineken sau Staropramen. Gamele Omo, Knorr și Delikat se produc la Ploiești, iar de mai bine de un an, pe porțile fabricii P&G din Urlați ies șampoane Wash&Go, Head&Shoulders și Panténe pentru 300 de milioane de consumatori din 20 de țări. Fumătorii trebuie să știe că majoritatea țigărilor pe care le cumpără (inclusiv mărci legendare, ca Marlboro, Camel sau Kent) sunt produse pe plan local.
Și destule branduri de bunuri de folosință îndelungată cunoscute în întreaga lume și-au mutat o parte din producție în România, atrase de costurile mai mici: electrocasnice Miele la Brașov, Zanussi la Satu Mare și, în curând, De’Longhi la Jucu, anvelope Continental la Timișoara, Pirelli la Slatina și Michelin la București, Florești și Zalău, mobilă și accesorii Ikea în circa 40 de fabrici diferite. Unele obiecte de lux (îmbrăcăminte, încălțăminte, marochinărie) vândute de Louis Vuitton, Roberto Cavalli, Versace, Prada, Calvin Klein, Christian Dior sau Burberry își au și ele originea în diverse fabrici și ateliere autohtone.
Mărci migratoare
În același timp, însă, există unele branduri autohtone care au părăsit România în căutarea unor avantaje financiare. Anul trecut, francezii de la Lactalis, deținătorii mărcii LaDorna, au închis fabrica de brânză de tip cottage din județul Suceava și au mutat instalațiile în Polonia. În 2008, fabrica Kraft Foods din Brașov a fost închisă, iar producția a fost relocată în Bulgaria. Cu această ocazie, au plecat peste hotare și mărcile de ciocolată Poiana și Africana, născute în România în urmă cu mai bine de un deceniu. Tot în 2008 și tot la Brașov a fost închisă unitatea deținută de Colgate Palmolive. Compania a anunțat că va continua în Polonia producția brandurilor autohtone Super Cristal, Norvea și Damaris.
Este greu de spus cine și când va câștiga războiul dintre producția locală și importuri. Cu toate acestea, industriașii autohtoni par mult mai bine pregătiți pentru luptă azi decât erau acum zece sau douăzeci de ani.
16
mld. euro. La atât a estimat Contrast Management Consulting piața locală a bunurilor de larg consum în 2011
Produsele „made in Romania”, două treimi din coșul zilnic
29 martie 2012, 17:35
Ultima modificare în 29 martie 2012, 20:35
Ponderea mărfurilor românești în cumpărăturile de zi cu zi este mai mare decât s-ar fi crezut. Dar poziția producătorilor autohtoni este departe de a fi solidă
Etichete:
Publicat in categoriile: Știri de ultimă oră
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Știri de ultimă oră
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook
- Italia acuză cele două mari economii ale zonei euro de declanşarea crizei datoriilor
- BILANȚ Un miliard de lei de la buget, plătit beneficiarilor fondurilor structurale și de coeziune
- Peste 400 de persoane şi-au depus CV-urile pentru a se angaja la Ford
- Grevă în Germania: 440 de zboruri anulate la Frankfurt
- Motociclist luat pe capotă de o şoferiţă furioasă
- Taximetriştii autorizaţi nu vor concurenţi din alte localităţi şi anunţă proteste săptămîna viitoare
- România şi Bulgaria fac presiuni la Bruxelles pentru a nu permite cetăţenilor străini să cumpere teren în cele două ţări nici după 2014
- India va fi, în 2050, cea mai puternică economie a lumii
- Cotnari va atinge în 2013 potenţialul maxim la vinificaţie: 2 milioane litri de vin
- Constantin Stroe, încă patru ani preşedinte ACAROM