Un nou produs alimentar românesc va fi recunoscut şi protejat de acum, în mod oficial, la nivelul Uniunii Europene.

“Salata tradiţională cu icre de crap”, în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate

Este vorba despre “Salata tradiţională cu icre de crap”. Comisia Europeană a aprobat, miercuri, înscrierea acestui produs în registrul Specialităţilor Tradiţionale Garantate (STG).

Decizia vine la puţin timp dupa ce, în luna iunie, Comisia a aprobat înscrierea produsului “Salată cu icre de ştiucă de Tulcea” în registrul produselor care beneficiază de Indicaţie Geografică Protejată (IGP).

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, “Salata tradiţională cu icre de crap” este un produs obţinut pe baza icrelor de crap sărate, ulei de floarea soarelui, apă minerală şi suc de lămâie. Produsul este disponibil în două variante: cu sau fără ceapă. “Salata tradiţională cu icre de crap” este produsă din materii prime sau ingrediente care sunt utilizate tradiţional şi se caracterizează prin aspectul său, consistenţa sa, aroma şi gustul său.

“Salata tradiţională cu icre de crap” din România se va alătura celor 1.760 de produse care sunt deja protejate la nivelul UE, scrie Agerpres.

Salata tradițională cu icre de crap – STG este realizată în două variante: cu sau fără ceapă fiartă. Icrele de crap sărate care dau  denumirea produsului „Salată tradițională cu icre de crap” sunt menționate încă din anul 1916, în lucrarea „Pescăria și pescuitul în România”, de Grigore Antipa, se arată şi într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

A doua materie primă din rețeta produsului o constituie „mixul de icre de pește de apă dulce”, menționate în aceeași lucrare, cunoscute sub denumirea de ,,Tarama”. Rolul mixului de icre de pește de apă dulce este de a conferi consistență produsului și de a amplifica gustul icrelor sărate de crap prin faptul că acestea au la bază în special icre de la specii din familia Ciprinide sărate și maturate.

Produsele din România care sunt deja înregistrate la nivel european şi altele care aşteaptă aprobarea

Anterior, ţara noastră avea 8 produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, din care 7 Indicaţii Geografice Protejate (IGP):

  • Magiun de prune Topoloveni,
  • Salam de Sibiu,
  • Novac afumat din Ţara Bârsei,
  • Scrumbia de Dunăre afumată,
  • Cârnaţii de Pleşcoi,
  • Caşcaval de Săveni,
  • Salată cu icre de ştiucă de Tulcea,
  • precum şi Telemeaua de Ibăneşti pe sistemul de calitate Denumire de Origine Protejată (DOP).

Alte două produse româneşti aşteaptă în prezent dobândirea protecţiei europene, ambele pentru sistemul de calitate Indicaţie Geografică Protejată. Este vorba despre Telemeaua de Sibiu şi Plăcinta dobrogeană.

În plus, alte aproximativ 20 de produse au mai fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european. Este vorba despre Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.

Sursa foto: Ministerul Agriculturii